FLOAREA DE COLT SI LOCUL EI PREFERAT M-TII AUSTRIEI
Vladimir Borovikovski „Maria”
Exista credinta ca orice opera de arta are o energie a sa proprie, o energie mostenita de la autorul ei, care sporeste odata cu trecerea timpului. Fiecare privitor traieste in momentul admirarii unui tablou, sau a unei sculpturi, o anumita stare. Aceasta dispozitie sufleteasca este captata de operele de arta, inmagazinata si apoi retransmisa celorlalti spectatori. Desi pare fantezista, teoria a fost emisa si vehiculata atat de criticii de arta, cat si de psihologii moderni. Expertii sunt de parere ca un artist, in momentul crearii unei opere, o poate inzestra cu forte nebanuite, misterioase.
In vremuri biblice, pe cand oamenii erau poate mai neprihaniti, ascultand cu smerenie de Cuvantul lui Dumnezeu, ei s-au ferit sa-si faureasca chipuri cioplite sau pictate. Una dintre primele porunci ale lui Dumnezeu, dictata profetului Moise, spune: „Sa nu-ti faci chip cioplit, nici vreo infatisare a lucrurilor care sunt sus in ceruri, sau jos pe pamant, sau in apele mai de jos decat pamantul.” Timp de veacuri, poporul iudeu a respectat cu sfintenie acest precept, facand exceptie de la el doar pentru a reprezenta animale. Poate de aici a aparut la popoarele crestine presupunerea ca intre un portret si persoana care serveste drept model exista o legatura extrem de puternica. Multi oameni sunt incredintati, chiar si in zilele noastre, ca daca un portret este distrus, atunci si personajul din viata reala are de suferit.
Rembrandt – „Flora”
Igor Vaghin, un renumit expert rus in tanatologie (studiul asupra mortii), considera ca portretul artistic contine spectrul bio-energetic al omului. „De ce dupa un divort oamenii distrug fotografiile partenerului? Aparent pentru a-l uita, insa in subconstient, ei doresc sa ii faca rau, sa se razbune, provocandu-i suferinta. Portretul pictat, si nu fotografiat, are o structura mult mai puternica. La vernisajele marilor pictori vin sute de oameni. Printre ei sunt si multi colegi de breasla invidiosi, rauvoitori. Catre cine credeti ca se transfera toate energiile lor intunecate, toate sentimentele lor negative, ostile? Desigur catre portretele pe care artistul le-a pictat cu dragoste si pasiune. Si cu cat mai uimitor, mai splendid este un portret, cu atat mai vulnerabil devine originalul sau, omul din viata reala”.Chipurile ascunse ale mortii
Prototipurile personajelor principale ale picturii sunt prieteni ai artistului. Daca ar fi stiut ce rasucire cumplita a vietii lor va produce aceasta creatie superba! Atamanul Ivan Sirko, figura centrala, a fost intruchipat sub infatisarea amicului sau, Mihail Dragomirov, general, erou al Razboiului Ruso-Turc. Repin cautase o lunga perioada de timp un chip care sa il reprezinte pe vestitul ataman. Generalul Dragomirov, un om bland, glumet si foarte popular in Kiev, i s-a parut artistului cel mai potrivit pentru a „juca” acest rol. Dar iata ca la numai cateva luni dupa ce figura sa a fost imortalizata pe panza, Mihail Dragomirov s-a transformat, peste noapte, intr-un alt om. A cazut in patima betiei, iar viata lui pasnica, de familist, a devenit un iad. Se purta tiranic cu propriii fii, ii teroriza si ii chinuia. Pana cand doi dintre ei si-au pus capat zilelor, iar singura fiica si-a pierdut mintile.
Ilia Repin -„Raspunsul cazacilor zaporojeni catre sultanul Mehmed al IV-lea al Imperiului Otoman”
Un alt personaj – cel care scrie documentul catre sultan, l-a avut drept model pe unul dintre cei mai de seama cercetatori ai istoriei cazacilor zaporojeni. Destinul sau s-a incheiat la fel de zguduitor: a fost arestat pe motive politice, exilat in Taskent, unde a murit de pneumonie, din cauza conditiilor mizere.
Toate aceste evenimente tragice l-au determinat pe artist sa creada ca tabloul sau este blestemat, iar personajele reprezentate in el, printr-o forta tainica, diabolica, au schimbat destinul celor ce s-au oferit drept modele. Ingrozit, Repin a sters de pe panza figura unui micut cazac, infatisat sub fizionomia propriului sau fiu, Iuri.
Diego Velasquez – „Venus la oglinda”
Primul ei proprietar a fost un negustor din Madrid. La foarte scurt timp dupa ce a cumparat aceasta frumusete mult ravnita, a ajuns in stare de faliment. Corabiile cu care facea negot pe mare au fost pradate de pirati si comerciantul a fost nevoit sa isi vanda toate posesiunile pentru a-si plati datoriile. Tabloul a trecut apoi la un nou proprietar, de asemenea negustor. Nici acestuia nu i s-a permis pentru mult timp sa se bucure de senzualitatea picturii, caci cladirea in care isi depozita marfurile a fost lovita de un fulger, intreaga avere fiind distrusa de flacari. Pictura a fost din nou scoasa la licitatie, fiind de asta data achizitionata de un camatar bogat. O saptamana mai tarziu, casa i-a fost calcata de hoti, camatarul a fost ucis si tot aurul furat. Ani de zile, mostenitorii camatarului au incercat in zadar sa vanda tabloul, renumele lui era deja nefast. In final, dorind sa scape de el cu orice pret, l-au donat unui muzeu. In 1813, pictura a ajuns in Anglia, fiind expusa in Galeria Nationala din Londra. O suta de ani mai tarziu, tabloul a fost lovit de o napasta, de parca toate vietile ruinate ar fi incercat sa se razbune. O fanatica a intrat in muzeu si, cu mai multe lovituri de cutit, a deteriorat valoroasa panza. Din fericire, tabloul a fost restaurat.
Tabloul pe care nici macar un pompier nu l-ar accepta in casa lui, numit „Baiatul in lacrimi”, a produs o adevarata isterie in Marea Britanie, in anii ’90. Despre acest portret se spune nu doar ca nu poate fi mistuit de incendii, dar ca le si provoaca. Povestea lui este aceea a unei obsesii pentru arta impinse pana la nebunie. Se spune ca autorul tabloului, pictorul Bruno Amadio, era stapanit asa de nebuneste de pasiunea pentru pictura, incat a fost capabil sa-si sacrifice propriul copil. Mare specialist in portrete, subiectul lui predilect erau chipurile de copii plangand. Intr-unul din acestea si l-a ales ca model pe fiul sau, un baietel vesel si zburdalnic, ca orice copil de patru-cinci ani.
Bruno Amadio – „Baiatul in lacrimi”
In 1985, cotidianul britanic „The Sun” publica o serie de articole sub titlul „Blestemul arzator al baiatului in lacrimi”. In paginile ziarului erau relatate marturiile mai multor pompieri care declarau ca, in urma unor incendii devastatoare, un singur obiect ramanea neatins de flacari: un tablou semnat de Amadio (a realizat in total 60 de asemenea portrete) reprezentand un copil plangand. O stire de ultima ora, care informa ca dupa tabloul original se realizasera peste 50 de mii de copii, a creat panica in randul populatiei. La redactia ziarului soseau tot mai multe scrisori in care oamenii povesteau ca suferisera astfel de catastrofe, dupa ce atarnasera pe peretele casei portretul. Singurul mereu ocolit de foc era portretul original. Pentru a linisti populatia, pompierii au facut o declaratie publica, explicand fenomenul simplu. „Nu este vorba despre nici un blestem, despre nici o forta demonica. Intr-un incendiu, sfoara de care este atarnat un tablou arde prima, tabloul cade de pe perete cu fata in jos, ramanand astfel neatins de foc”.
Dupa un an de panica, dupa zeci de articole pe marginea subiectului, „The Sun” a organizat o actiune prin care s-au ars cateva zeci de copii ale inspaimantatorului tablou, toate expediate de proprietarii lor la adresa cotidianului. Se spune ca unul din birourile sediului cotidianului era ticsit cu astfel de reproduceri si ca pana si redactorul sef ajunsese sa fie convins de veridicitatea blestemului. Dupa actiunea de incendiere voita a tablourilor, oamenii s-au incredintat ca totul fusese doar un sir de coincidente nefericite.
Un alt „tablou al focului” este renumita capodopera a pictorului francez Claude Monet, „Nuferi”. Primul care a avut de suferit de pe urma peisajului a fost insusi autorul. Finalizand tabloul, Monet a organizat in atelierul sau o mica petrecere in cinstea evenimentului. In acea seara, din motive necunoscute, a izbucnit un mic incendiu, care a fost stins rapid. Si probabil nu s-ar fi acordat nici un fel de importanta acestui eveniment, daca la nici o luna distanta, focul nu ar fi aparut din nou, intr-un mic restaurant parizian, pe peretele caruia fusese atarnat tabloul. Rand pe rand apoi, de parca flacarile ar fi urmarit peisajul, au luat foc toate cladirile in care era expusa imaginea. Nu a scapat acestui blestem nici chiar Muzeul de Arta Moderna din New York. In 1958, cladirea muzeului a fost cuprinsa de flacari, cateva galerii de arta au ars aproape complet, si zeci de tablouri au fost grav deteriorate. Printre ele, si „Nuferii” lui Monet. In prezent, tabloul se afla la Muzeul Marmottan Monet din Paris, care adaposteste o colectie fabuloasa a artistului impresionist. Aici flacarile nu au indraznit sa se arate. Inca.Patologia artei
Sindromul a fost denumit astfel abia in 1979, de catre psihiatrul italian Graziella Magherini, care a descris sute de asemenea cazuri, petrecute nu numai in Italia, ci si in alte capitale europene. Si la Muzeul Luvru s-au intamplat mai multe incidente similare, indeosebi in fata celebrului tablou „Mona Lisa” al lui Leonardo Da Vinci. Muzeografii de la Luvru au remarcat faptul ca in momentele in care muzeul este inchis portretul capata nuante obscure. Panza se intuneca, se umbreste. Dar cand galeriile de arta se redeschid publicului si „Gioconda” este iarasi admirata, parca reinvie, culorile sunt mai stralucitoare, fundalul se lumineaza, iar surasul ei capata o claritate mai pronuntata. Capodopera pare un vampir energetic.
Sunt multi cei care au incercat sa descopere care ar putea fi legatura tainica intre toate aceste tablouri si modelele lor sau proprietarii al caror destin a fost pecetluit pe veci. S-ar putea afirma ca este doar o coincidenta sau, pur si simplu, o inlantuire de evenimente nefaste. Desi ideea tablourilor blestemate pare doar o plasmuire a fanteziei, in realitate, sutele de marturii stau drept dovada, sfidand legile logicii si ale ratiunii.
In avion – Dan Puric
– Cand te-ai nascut, mama? – 1877.
– Cati copii ai? – 11.Si-asa mi-am dat seama ca stateam de vorba cu Independenta Romaniei. A inceput sa se clatine avionul. Avionul se clatina si la toti ne-a fost frica, inclusiv mie, asta cu imaginea Romaniei in lume. Mi-am pus centura, stewardesele au plecat si ele speriate. Babele, in schimb, stateau langa mine si se sprijineau de partea de sus, ca si cum ar fi mers cu rata. Zic:
– Maica, stai jos, ca a inceput furtuna. E pericol sa ne prabusim. Nu ti-e frica?
– Lasa, mama, raspunde babuta, mi-am facut o cruce, la Dumnezeu nu insisti. Ajunge.In siguranta ei stateau doua mii de ani de crestinism. Iar eu, pe langa babuta, eram un puric. Eu eram imaginea de azi a Romaniei in lume, iar ea era icoana neamului din totdeauna. Babuta m-a reincrestinat intr-o fractiune de secunda si, astfel, am vazut din nou Omul Frumos”.
CULTURA GENERALA:
47. Absoluttoti crevetii se nasc masculi. Unii dintre ei devin femele la maturitate.
48. Daca vreti sa fiti in siguranta in fata unor nisipuri miscatoare, intotdeauna sa calariti un catar. Daca magarii sau caii se scufunda in nisipurile miscatoare, un catar nu o va face niciodata.
49. Chiar si astazi, 90% din teritoriul Statelor Unite ale Americii este format din terenuri neamenajate sau ferme.
50. Numai marea piramida a lui Keops contine suficienta piatra incat sa poate fi construit un zid inalt de 50 de centimetri care sa inconjoare planeta la Ecuator.
51. Cel mai mare sarpe veninos din lume este Cobra Regala. Aceasta poate atinge lungimi de pana la 5,5 metri.
52. O gaina poate depune, in medie, pana la 19 oua pe an.
53. Cel mai mare restaurant McDonalds se afla in… Beijing, China. Acesta se intinde pe o suprafata de 2,6 kilometri patrati si are nu mai putin de 29 de case de marcat.
54. Vreti sa stiti in ce tara se acorda cele mai lungi concedii? Ei bine, in Franta statul asigura angajatilor 5 saptamani de concediu pe an. Cei mai multi francezi primesc, insa, doua luni de concediu anual.
55. Un cal adult poate consuma intr-un an o cantitate de hrana ce depaseste de 7 ori propria sa greutate.
STIATI -CA !!!
Pasarea Flamingo are penajul de culoare roz sau rosie datorita carotenului asimilat in abundenta din sursa principala de hrana – crevetii.Pestera Vantului (descoperita de inginerul Bagameri Bela in anul 1957) are de cel mai lung labirint subteran din Romania.Singurul loc de pe corpul unei vaci in care exista glande sudoripare este nasul acesteia.Papilele gustative are unui fluture se afla in picioare, de aceea el testeaza si cosuma nectarul florilor cu picioarele.Unul din cele mai mari exemplare de balena, pescuit pana acum, avea lungimea de 31 de metri si cantarea 100.000 de kilograme. Un asemenea monstru marin a fost prins cu harpoane si capturat dupa sase ore de vanatoare, timp in care au tras dupa el doua baleniere cu motoarele in functiune.Capul calugaritei (mantis religiosa) are o pozitie cu totul speciala. Este singura insecta care-si poate roti capul 360 de grade. O alta ciudatenie este faptul ca are 2 ochi compusi si 3 ochi simpli.Serpii nu isi pot inchide ochii, pentru ca nu au pleoape mobile. Ochii sunt acoperiti de membrane transparente, fixe, care sunt, de fapt, solzi modificati, specilizati.
Petrolul, sau titeiul, impreuna cu carbunii si gazele naturale fac parte din zacamintele de origine biogena care se gasesc in scoarta pamantului.
Cea mai veche pasare cunoscuta este Archaeopteryx care a trait acum 150 milioane de ani. Era de marimea unui corb, avea corpul acoperit cu pene si avea aripi.
In timpul zborului, cocorii pot scoate un strigat ascutit, asemanator cu un sunet de trompeta care poate fi auzit mult timp dupa ce acestea au disparut din vedere.
Lacurile sarate Torrevieja si La Mata, situate in sud-estul Spaniei, marginesc coasta Torrevieja. Microclimatul format de cele doua lacuri, cele mai mari lacuri sarate din Europa, este printre cele mai sanatoase din Europa, potrivit celor de la World Health Organisation. Sarea colectata din acest lac este vanduta peste tot in lume.
Sabretooth, cunoscut si sub numele de „mancator de peste”, traieste in bazinele oceanului. Corpul sau este protejat de o piele aspra, acoperita cu un fel de armura. Ultima data cand o astfel de specie a fost zarita s-a intamplat in urma cu o jumatate de secol.
Parasilurus asotus sau pestele-pisica chinezesc, denumit si somnul electric, este capabil sa simta cresterile campului electric pamantesc, ce insotesc primele semne ale cutremurelor, desi nu dispunde de niciun organ sensibil in acest sens. Este distribuit in sud-estul Asiei si in partea asiatica a Rusiei, in special in bazinul Amur si in lacul Khanka.
Diavolul Tasmanian. Micul animal care a fost inspiratie pentru cei ce au creat personajul Taz este pe cale de disparitie. Este un mamifer ciudat din categoria de mamifere marsupiale carnivore. Culoarea sa neagra, cu gura mare si dinti ascutiti, strigatele urate pe care le arunca noaptea, precum si temperamentul feroce i-au facut pe primii colonisti europeni sa-l porecleasca “diavol”.
Aye-Aye este un mamifer de 2 kilograme , nativ din Madagascar. Cantareste in jur de 2,5 kilograme . Aye Aye atinge o lungime de 30 – 37 cm, si 44 – 53 cu tot cu coada. In 2005 existau doar cateva zeci de astfel de animale. Aye-Aye este cel mai mare reprezentant al primatelor nocturne.
Singura floare carnivora din Romania, numita “Roua cerului” se afla in Tinovul Mohos, judetul Harghita.
Puiul de cangur are la nastere o lungime de numai 2 cm, fiind incomplet dezvoltat; el este golas, fara ochi si urechi, cu membrele nedezvoltate. Mama il ia pe puiul de cangur cu gura si il introduce in punga abdominala numita marsupiu, de unde si denumirea grupului de animale marsupiale. Buzele puiului concresc cu mamelonul mamei si astfel laptele se scurge direct in gura lui; puiul ramane prins de mamelon pana la dezvoltarea completa, care are loc dupa 9 luni, cand paraseste punga (marsupiul mamei) hranindu-se singur. In punga se intoarce numai in caz de primejdie.
Animalele arctice (i.e. cele care traiesc in zona Polului Nord, la nord de Cercul Polar Arctic) isi schimba culoarea blanii in functie de anotimp. Astfel de animale sunt: Vulpea Polara, “Lemmingul cu guler” (o specie de rozatoare), Hermina si Iepurele Polar. Aceste curiozitati despre animale au o explicatie logica: motivul de schimbare a culorii il reprezinta contopirea cu mediul lor inconjurator.
In rezervatia faunistica si de flora Valea Arpasului traiesc aproximativ 80% din caprele negre din Muntii Fagaras.Cel mai inalt arbore de pe planeta noastra are o inaltime de 109 m si creste in California. Insa se pare ca s-a aflat ca tot in California a fost descoperit un arbore mai inalt – 112,3 m. Diametrul acestui gigant – 13,5 m. Varsta – peste 1000 de ani.Pestera din platoul Meledic este cea mai importanta pestera de sare din salba pesterilor Manzalesti si cea mai lunga pestera in sare de pe glob.Prima floare fosila a fost descoperita in Colorado in anul 1953 si are o vechime de 65 milioane de ani; o planta inrudita cu ananasul si numita puya.Cea mai distructiva insecta cunoscuta este lacusta de desert. Aceasta traieste in Africa si Asia de Vest. Roiurile unor astfel de lacuste nimicesc intreaga vegetatie care le iese in cale.Cea mai zgomotoasa insecta este greierul African, ale carui sunete depasesc 100 de decibeli.Pasarii colibri i se mai spune „pasare musca”. O pasare colibri cantareste doar 3,2 grame, ea fiind cea mai mica pasare din lume. Oul unui colibri cu gat rubiniu este mai mic decat o boaba de mazare. Micuta zburatoare traieste doar in Cuba.Camila isi poate creste temperatura corpului cu aproape 6 grade Celsius, inainte sa transpire, pentru a evita pierderea lichidelor din corp. Nici un alt mamifer nu poate face asta.Dinozaurul Stegosaurus masura in lungime aproximativ 9 metri, dar creierul sau era cam cat o aluna.Cele mai inalte gheizere sunt pe platoul Tibetan la peste 3000 de metri altitudine. Unul dintre aceste izvoare este numit „Coada de iac” deoarece arunca apa intr-un jet care se desfasoara in zeci de firicele asemanatoare unei cozi de iac.Pisica de mare prefera mai ales apele putin adanci si isi petrece jumatate din timp ascunsa in nisip sau in mal, astfel incat sunt vizibili doar ochii, orificiile secretoare si coada. Daca este deranjata, se refugiaza prin miscari puternice ale inotatoarelor pectorale.Bradul (Abies) este un gen care cuprinde aproximativ 45-55 de specii de conifere din familia Pinaceae, raspandite preponderent in zonele muntoase ale emisferei nordice. Sunt arbori de talie mare cu inradacinare pivotanta. Coroana este piramidala deasa, umbroasa, scoarta mult timp neteda cu pungi de rasina. Lujerii sunt netezi, iar mugurii dispusi terminal intotdeauna cate trei. Prezinta frunze aciculare latite, pe dos cu 2 dungi albicioase de stomate, persistente, se schimba la 6-15 ani. Conurile sunt erecte, cilindrice, cu bractei obisnuit vizibile si rasfrante; solzul carpelar cade la maturitate odata cu semintele, iar pe lujer ramane axul erect. Seminte relativ mari, triunghiulare, cu pungi de rasina pe tegument si prinse strans de aripioara.Apa in forma lichida are o densitate mai mare decat apa sub forma de gheata. De aceea gheata pluteste in apa.Cutremurele apar in lume cam o data la o ora. Sunt mai mult de 50.000 de cutremure in lume in fiecare an. Se estimeaza ca pana acum au fost omorati de cutremure mai mult de 75 de milioane de oameni.Locul cu cele mai multe precipitatii de pe Pamant este Lloro, in Columbia. Precipitatiile ating aici valoarea medie de 13.000 mm anual.Cel mai mare vulcan de pe Terra este Mauna Loa, din Hawaii. Acesta atinge 15,2 Km de la baza (care este sub nivelul marii) pana la varf.Cea mai dulce planta din lume creste in Paraguay, se numeste Eupatorim Rebandinaum, si sucul obtinut din aceasta planta e de 300 de ori mai dulce decat zaharul.Mamiferul cu urechile cele mai mari este elefantul african; suprafata totala a urechilor sale este de 8 metri patrati.Gastele de Canada au un stil neobisnuit de a-si creste bobocii. Cand micutii pui de culoare portocalie parasesc cuibul ei nu sunt ingrijiti numai de proprii lor parinti, gastile mature ingrijesc cu schimbul toti puii, care sunt tinuti laolalta intr-un fel de cresa.In absolut toate tarile lumii, indiferent de cultura, religie sau zona geografica, soldatii executa salutul numai cu mana dreapta.In fiecare an, 60 de milioane de litri de petrol si ulei sunt deversate in rauri si fluvii pana in oceane. Cantitatea o depaseseste pe cea pierduta de petrolierul Exxon Valdez in anul 1989 (unul dintre cele mai mari dezastre ecologice din istorie). Statistica se refera numai la Statele Unite ale Americii.Pana in anul 1796, in SUA a existat un stat pe nume Franklin. Astazi, el este cunoscut sub numele de Tennessee.O femela de dihor poate muri daca, odata intrata in calduri, nu isi va gasi un partener mascul.Doar 5% din suprafata acoperita de oceane pe Terra a fost cartografiata atat de detaliat pe cat a fost suprafata planetei Marte.In randul elefantilor africani, atat masculii, cat si femelele, poseda fildesi, in vreme ce la elefantii asiatici doar masculii se pot lauda cu fildesiCel mai mare sarpe veninos din lume este Cobra Regala. Aceasta poate atinge lungimi de pana la 5,5 metri.Daca vreti sa fiti in siguranta in fata unor nisipuri miscatoare, intotdeauna sa calariti un catar. Daca magarii sau caii se scufunda in nisipurile miscatoare, un catar nu o va face niciodata.Rechinii sunt singurele animale despre care se stie ca nu se pot imbolnavi de cancer.Pentru fiecare tona de peste prinsa in oceanele lumii, oamenii arunca trei tone de gunoi in aceleasi ape.In prezent, pentru prima data in istoria planetei, numarul persoanelor cu varste de peste 60 de ani il depaseste pe cel al copiilor cu varsta sub 5 ani.Cele mai numeroase vietati de pe Terra sunt artropodele. Ca un exemplu, pana in prezent au fost descoperite circa 70.000 de mii de specii… de paianjeni.Girafa este singurul animal care isi poate introduce limba in ureche. Limba unei girafe adulte masoara peste 50 de centimetri.Lungimea unui elefant este egala, aproximativ, cu lungimea limbii unei balene albastre. De asemenea, limba unei balene este mai grea decat greutatea unui elefant adult.Bufnitele sunt singurele pasari care pot distinge culoarea albastra.In comuna Ponoarele judetul Mehedinti se afla cea mai mare padure de liliac din Romania. Aceasta este unica in Romania drept pentru care a fost declarata monument al naturii.Dealul cu melci de pe valea Ariesului (Tara Motilor) este o rezervatie paleontologica unicat, cu o vechime de 65-70 milioane de ani. Acesta este de fapt un conglomerat de gresii si marne care se intinde pe 0,6 ha si in care sunt incrustate 35 de specii de moluste.Denumita de localnici „Fata Cătănii” sau „Gradina Zmeilor”, rezervatia naturala de gresie de Sinmihaiu din localitatea Galgaul Almasului din Salaj este considerata de specialisti unica in Europa. Aceasta a luat nastere in urma fenomenelor de prabusire si erodare destructiva a gresiei din bazinul Almasului.Cea mai mare rezervatie de zimbri din Romania se afla la Bucsani, judetul Dambovita si se numeste Zimbraria Bucsani. Rezervatia are o suprafata de 160 de hectare si detine 29 de zimbri.Rezervatia naturala Slatioara din Campulung Moldovenesc cuprinde exemplare de brad si molid cu diametrul de peste 1 m si inaltimi de peste 40 m .Rechinul-balena este cel mai mare peste din lume. Acesta masoara aproximativ 16 metri la maturitate in timp ce la nastere pot atinge chiar si 60 de centimetri. Totodata, ei pot trai chiar si peste 100 de ani.In ciuda numelui lor, Porcusorii de Guineea nu sunt nici porci si nici nu provin din Guineea. Ei provin, de fapt, din Muntii Anzi (America de Sud).Charlie, femela de macau galben-albastru despre care se presupune (fals) ca a apartinut lui Winston Churchil (fostul premier al Marii Britanii), s-a nascut in 1899. Astfel, ea (sau el dupa prenume) ar fi cel mai longeviv membru al speciei sale. Charlie este vestit/a pentru sloganurile anti-naziste obscene pe care le rostea.In Ianuarie 2009 un homar urias, botezat George de catre angajatii City Crab and Seafood, un restaurant din New York care a carui mascota era, avea 140 de ani conform expertilor. El a fost aruncat inapoi in mare dupa interventia activistilor PETA.Cel mai mare cutremur din Romania, care a putut fi inregistrat, a avut loc in 1940, pe 10 noiembrie. Magnitudinea acestuia a fost de 7.3 grade, cu 0.1 grade mai mult decat mai cunoscutul seism din 4 martie 1977 insa cu 500 de victime mai putin decat acesta din urma: 1000 in 1944 si 1500 in 1977. Faptul ca aceste doua cutremure mari din Romania au fost precedate de catre un altul de 7.1 grade in 1908, a alimentat teoria conform careia la fiecare aproximativ 30 de ani tara noastra este lovita de un cutremur major. Insa cutremure de peste 7 grade au avut loc si in 1894 (7.1 magnitudine) si in 1986 (tot 7.1 grade magnitudine), asadar “regula” de 30 de ani nu este foarte corecta.In Calama, un oras in Desertul Atacama din Chile, nu a plouat niciodata.90% din activitatea vulcanica are loc in oceane. Cand vulcanul Krakatau a erupt in Indonezia in 1883, a facut un zgomot atat de mare ca s-a auzit de la 8.000 de km departare pana in Australia. A fost aruncata atat de multa cenusa in atmosfera, incat, aproape 2 ani, apusul de soare s-a vazut verde si luna s-a vazut albastra. Eruptia vulcanului Krakatau a fost echivalenta cu 223 milioane de tone de explozibil.Fiecare curcubeu este unic. Tu vezi curcubeul in funtie de unghiul in care lumina loveste picaturile de apa din aer. Asa ca, cineva care sta langa tine, va vedea lumina venind dintr-un unghi usor diferit decat in cazul curcubeului pe care il vezi tu. Stiind asta, acum intelegi ca fiecare curcubeu este unic!Un fulger contine suficienta energie ca sa prajeasca 160.000 de felii de paine. Din nefericire, un fulger dureaza 1/10.000 dintr-o secunda, asa ca ti-e foarte dificil sa intorci felia de paine si pe partea cealalta.Cele mai intunecate locuri de pe Pamant sunt cei 2 poli: Polul Sud nu are lumina solara 182 de zile in fiecare an iar Polul Nord, 176 de zile pe an.Vulcanii produc o mare cantitate de materii prime utile sau extrem de cautate? Un exemplu ar fi piatra ponce, care este spuma de lava. De asemenea, formatiunile vulcanice sunt uneori sediul reactiilor care concentreaza metalele prezente in manta (arama, argint, mercur).Noi vedem de pe Pamant doar o singura jumatate a Lunii, oricand am privi-o. Asta se intampla deoarece miscarea de rotatie a Lunii are aceeasi durata ca miscarea de revolutie a ei in jurul Pamantului.Glandele sudoripare racoresc si controleaza temperatura pielii la mamifere precum oamenii, caii, vitele. Cainii au insa putine glande sudoripare, de aceea trebuie sa gafaie pentru a se racori prin evaporarea salivei, in special de la nivelul limbii.Sarpele inghite prazile mari de la cap pentru ca membrele prazii sa nu impiedice alunecarea in tubul digestiv, iar cele doua laturi ale maxilarului se misca independent in jurul prazii.Oasele aripilor pasarii colibri sunt bine dezvoltate si articulatiile sunt inflexibile, creand efectiv un propulsor. Schimband bataia aripilor, pasarea se poate deplasa inapoi. Muschii care actioneaza oasele constituie pana la 30% din greutatea pasarii.Telina are calorii negative. Se consuma mai multe calorii atunci cand se mananca si se digeri decat aportul pe care il aduce ea.In Japonia sunt pepeni cu forma patrata. Este mai usor sa-i stivuiesti si sa-i depozitezi. Sunt crescuti in cutii de sticla iar pretul lor este dublu decat al pepenelui rotund.Pisica de aur Africana este o pisica de marime medie care poate creste pana la 90 cm (35 inch) lungime si pana la 18 kg greutate. In afara de duika si alte antilope mici se crede ca partea principala din dieta unei pisici de aur o constitue rozatoarele, hidrele de copaci si pasarile.Cinachyra antarctica, o specie de burete de mare care traieste in Oceanul Antarctic poate trai peste 1.500 de ani conform estimarilor expertilor. O mana de ajutor pentru aceasta incredibila longevitate este data si de apele extrem de reci in care traieste, care fac ca ciclul ei de viata sa fie extrem de incet.In primele doua zile de viata, omida mananca o cantitate de aproximativ 86 de ori mai mare decat greutatea propriului corp.Cel mai veninos sarpe din lume este Parademansia Microlepidotus al carui venin este de pana la 300 de ori mai puternic decat al sarpelui cu clopotei si de pana la 20 de ori mai puternic decat al cobrei indiene.Caracatita are cel mai mare ochi din regnul animal, diametrul acestuia fiind de circa 40 de centimentri. Cu toate acestea puiul de caracatita nou-nascut are doar dimensiunile unei muste.Pestii Piranha ataca prada in grup. Ei pot consuma in doar cateva secunde, pana la schelet chiar si animale mari.Cea mai mare floare din lume, Arum Titan, e originara din insula Sumatra. Floarea are dimensiuni cuprinse intre 1.5 si 3 m. Infloreste o data la cativa ani si atunci rezista vreme de 72 de ore.Tu`i Malila, o testoasa din specia Geochelone radiata, este cea mai batrana testoasa din lume. Totodata, ea este si cel mai batran exemplar din categoria reptilelor gasit pana acum de cercetatori. Ea a murit la varsta de 188 de ani si a apartinut familei regale din statul Tonga, fiind o donatie din partea capitanului britanic James Cook.Cercetatorii au descoperit exemplare ale micutilor arici de mare care au trait peste 200 de ani. Intalnite in Oceanul Pacific, aceste fiinte traiesc pe fundul apei, in zone stancoase, cu putine valuri si materii solide (nisip, pamant etc).Locul situat cel mai departe de ocean: langa orasul Urumqi (China) – 2648 km pana la cel mai apropiat tarm.
Cel mai mic dintre toate mamiferele este un liliac, liliacul Kitti, cu rat de porc; cantareste doar 1,5g si are o anvergura a aripilor de 15 cm.
Tigrii siberieni au un apetit foarte mare, ei pot sa consume 50kg de carne la o singura masa.
Suprafata totala a Pamantului este de aproximativ 510 milioane de kilometri patrati, din care ~ 70% este acoperita cu apa.
Pamantul este lovit de fulgere, in intreaga lume, in medie, de 360 de ori intr-un minut.
Carapacea broastei testoase placinta din Africa nu este aproape deloc osoasa, astfel incat atunci cand este amenintat, animalul se poate strecura printr-o crapatura, unde se fixeaza in siguranta.
In Africa de Nord creste copacul a carui scoarta contine un procent mare de fosfor, ceea ce il face sa lumineze. Noaptea poti citi sub acest copac.
Floarea cea mai puternic mirositoare este a cactusului american. Mirosul sau se simte la o distanta de 1 km.
Aloe vera cunoscuta ca fiind planta minune pentru sanatate, contine sase agenti antiseptici care distrug bacteriile, virusii si ciupercile.
Capsuna nu este fructul plantei care o produce, ci a unei parti modificate a tulpinei.
La salamandra neagra alpina perioada de gestatie este de 3 ani si 2 luni.
Bufnita isi poate rasuci capul la 360 de grade.
Musculita are 47 de dinti, balena mai mult de 4.500 si pestele-pisica (Amiurus nebulosus) are 9.280.
Ceaiul verde poate reduce riscurile de infectare cu virusul HIV si contribuie la incetinirea raspandirii acestuia in organism.
Patrunjelul este un antioxidant si un antialergic, un stimulent general si nervos.
Coacazele negre ajuta la absorbtia fierului, mentin sanatatea pielii, a oaselor si a dintilor si accelereaza procesul de vindecare.
Ceaiul verde este o bautura traditionala in China, tara care numara o multime de persoane trecute de 100 de ani.
Garofita Pietrei Craiului traieste doar in Romania, pe stancile din Muntii Piatra Craiului.
In Nicaragua creste planta Phitologica Electrica. Ea are proprietati electro-dinamice, influenta ei magnetica se simte de la distanta de 2,5 m.
Musetelul, hreanul, menta, teiul, sunatoarea, ienuparul, coada-soricelului, patlagina si mesteacanul sunt plante care actioneaza impotriva bacteriilor.
Rosia, castravetele si dovleacul sunt fructe, din punct de vedere botanic, desi sunt considerate legume si sunt consumate ca atare.
In migratia sa randunica arctica parcurge in fiecare an 35 000 km.
Cel mai mare pepene din lume a fost recoltat in anul 1975 in orasul Torboro (SUA), de Ed Weecks. Pepenele cantarea 90 kg.
Cactusii din specia Saguaro, care pot fi gasiti in desertul Nevada, cresc mai putin de 25 de milimetrii in primii 10 ani de viata.
Cafeaua creste in tufisuri vesnic verzi, in regiunile calduroase.
Tulpina nufarului alb de balta poate atinge 4-5 metri.
Bambusul este planta care creste cel mai repede. intr-o ora tulpina de bambus creste cu 2-3 cm, iar in 5-6 saptamani atinge inaltimea de 18-20 m.
Specia de copaci cei mai inalti este eucaliptul, numit si copacul fara umbra, care transpira foarte mult. Are 150 de metri inaltime si, dupa bambus, creste cel mai rapid.
Trunchiul pinului este intotdeauna inclinat spre sud. Dupa acest semn poti determina punctele cardinale.
Cel mai stravechi arbore din lume e considerat un baobab, care creste in Africa rasariteana. Are 5000 de ani.
Cea mai mare floare o are Rafalezia Arnoldi, care creste in padurile tropicale din sud-estul Asiei pe insulele Filipine.
Cuisoarele au un efect puternic dezinfectant, ajutand la imbunatatirea digestiei si la eliminarea crampelor.
Porumbul a fost adus in Europa din America Centrala, de catre colonizatorii europeni care au invatat de la nativi cum sa-l cultive.
De pe un hectar de teren cultivat cu canepa se obtine mai multa hartie decat de pe un hectar de teren cu copaci.
Fructul de Graviola nu este doar o planta ce creste in America de Sud, ci este si un miraculos criminal natural al cancerului din organism, mai puternic decat chimioterapia.
Scolopendrele pot avea intre 30 si 300 de picioare in functie de specie.
Cele mai inalte animale din lume sunt Girafele. Ele pot atinge 6 metri inaltime.
Cel mai mare crustaceu din lume este Crabul Paianjen Urias din Japonia.
Broasca cu Corn poate improsca sange din ochi pentru a se apara de pradatori. Se pare ca sangele contine o substanta toxica deosebit de puternica.
Tentaculele unei Meduze Uriase pot avea lungimi de pana la 36 de metri.
Cele mai lungi insecte din lume sunt Fasmidele. Cu piciorusele intinse ele pot atinge lungimea de 50 cm.
Cuvantul piranha provine din limba indienilor si inseamana peste cu dinti.
Cea mai grea insecta din lume este Gandacul Goliat din Africa. El cantareste cca. 100 gr.
Un ghepard poate atinge viteza de 120 km/h. Ajunge la 70km/h in 3 secunde, fiind considerat cel mai bun sprinter din regnul animala.
Rar o pisica miauna la o alta pisica, acest sunet fiind folosit pentru comunicarea cu oamenii.
Dalmatienii se nasc fara petele negre. Acestea apar mai tarziu, dupa aproximativ doua saptamani.
Poti determina care este sexul unui cal si uitandu-te in gura si numarandu-i dintii si maselele. Pe cand iepele au doar 36 de dinti si masele, caii au 40.
Pisicile pot vedea in intuneric de sase ori mai bine decat oamenii datorita unui strat de celule cu proprietati extrareflectoare ce absorb lumina si care se numeste tapetum lucidum.
Mustatile cainelui sunt sensibile la atingere. Situate pe botul cainelui, deasupra ochilor si sub maxilar, acestea pot detecta cele mai sensibile miscari din aer.
Ragetul unui leu adult poate fi auzit de la o distanta de 7 kilometri departare si ii avertizeaza pe intrusi sau aduna membri grupului ce s-au rasfirat.
Crocodilii nu pot scoate limba din gura deoarece au o protectie pentru a nu si-o musca cu ajutorul falcilor puternice si a dintilor fiorosi.
Un cimpanzeu poate sa invete sa se recunoasca pe sine intr-o oglinda, insa o maimuta nu poate fi invatata acest lucru.
Hipopotamul da nastere puilor sai sub apa si ii ingrijeste in primele zile de viata tot in apa. Totusi, cei mici ies din cand in cand la suprafata pentru a lua destul aer.
Cel mai mare ochi din lume, 28 de centimetri in diametru (de marimea unei mingi de baschet), apartine unui calamar urias (colossal squid), care a fost capturat in Marea Ross, in apropiere de coastele Antarcticii.
Melcul de livada, care traieste si in Romania, hiberneaza pe perioada iernii (perioada cand sunt temperaturi negative) ascuns in pamant, la circa 30 de centimetri adancime, sigilandu-si ermetic intrarea in cochilie cu ajutorul unui gel foarte gros care se intareste si formeaza un dop.
Pestele-fierastrau, singurul animal care are adevaratii dinti in exteriorul gurii, pe ambele parti ale botului, ii foloseste pentru a-si cioparti prada.
Ornitorincul isi gaseste hrana mai ales in namolul din apa; consuma zilnic o cantitate de crustacee, peste, broaste, moluste, mormoloci si rame echivalenta cu greutatea corpului sau.
Albinele vad toate culorile pe care le vad si oamenii, cu exceptia rosului, dar vad si culorile ultraviolete, invizibile omului.
Ursul Kodiac, varietate a ursului grizzly care se gaseste pe insula Kodiac, de pe coasta peninsulei Alaska, este cel mai mare mamifer carnivore de uscat de la ora actuala.
Pinguinii sunt singurele pasari care pot inota, dar nu pot zbura.
Pinguinii se intorc in acelasi loc,la acelasi cuib si la acelasi partener in fiecare an.
S-au gasit fosile bine conservate ale unor pinguini, fosile despre care se crede ca ar avea o vechime de aproximativ 50 de milionane de ani.
Guvernul chinez doneaza sau imprumuta ursi panda uriasi altor natiuni ca semn special de prietenie
Lemurii nu sunt prehensile, adica nu pot folosi coada pentru a se agata de copaci, la fel ca unele maimute.
Chemarile leopardului sunt variate si include o serie de sunete printre care un tusit strident, un marait gutural si un sunet de tors profund.
Cu aprox.5 000 de ani in urma, Egipt, pisicile erau considerate drept membri ai familiei.
Cea mai mica specie de bizoni, anoa, poate ajunge la o inaltime de 90 cm la umar si poate fi intalnit in Indonezia.
Gazela Thomson poate alerga cu o viteza de 80 de kilometri pe ora.
Un gandac de bucatarie poate trai cateva saptamani decapitat.Hipopotamii au ucis mai multi oameni decat orice alt animal.Pisicile de mare detecteaza o picatura de sange de la 45 de metri distanta.Pestii nu au pleoape, ei dorm cu ochii deschisi.Cel mai rapid animal din lume este ghepardul.
Amza Pellea – Revelion 1978
Anecdote pierdute cu Dem Radulescu & Florin Piersic
Toma Caragiu şi Mircea Diaconu – N-am găsit altă rimă
Anecdote Revelion 1972
Tamara Buciuceanu – „Noi seara nu mancam”
Anecdote Revelion 1972
![hookers-lips-1[1]](https://betasare.files.wordpress.com/2013/06/hookers-lips-11.jpg?w=535)
![hookers-lips-7[1]](https://betasare.files.wordpress.com/2013/06/hookers-lips-71.jpg?w=535)
Alimente extem de scumpe!
|
La 110 ani împliniţi recent, Reginald Dean, născut în Tunstall pe 4 noiembrie 1902, este cel mai bătrân bărbat din Marea Britanie. Trăieşte în Derbyshire din 1947, iar de-a lungul vieţii sale a fost martorul a două războaie mondiale, a fost preot în armata britanică şi învăţător timp de 10 ani, fiind căsătorit de 3 ori.Rugat să-şi dezvăluie secretul longevităţii, seniorul a mărturisit candid: lenea!
Mulţi au crezut că e doar o glumă, însă studii recente vin să demonstreze că un consum mic de energie poate să ne ajute să trăim mult şi bine.Persoanele care nu prea se înghesuie să muncească şi care au oroare de exerciţiile fizice bănuiau de multă vreme acest lucru, dar acum a fost confirmat de oamenii de ştiinţă: lenea prelungeşte viaţa!Cei care se trezesc în zori şi sunt agitaţi toată ziua îşi pregătesc din tinereţe mormântul, susţine dr. Peter Axt, expert în sănătate publică, citat de Daily Mail. El recomandă să lenevim jumătate din timpul nostru liber, în loc să ne căznim să mergem la sală ori să facem jogging.Dr. Peter Axt şi fiica sa, dr. Michaela Axt-Gadermann, au publicat o carte („Bucuria Lenii: Cum s-o laşi mai moale şi să trăieşti mai mult”) în care explică pe larg faptul că toţi oamenii posedă o cantitate limitată de „energie vitală” şi că viteza cu care este consumată, determină precis speranţa de viaţă a fiecărei persoane.Cei doi mai spun că activităţile care sunt mari consumatoare de energie, precum „trasul de fiare” într-o sală de forţă, accelerează îmbătrânirea şi fac organismul mai susceptibil la îmbolnăvire. „Un stil de viaţă mai relaxat este important pentru sănătate…Dacă ai o viaţă stresantă şi faci exerciţii fizice în exces, organismul produce hormoni care determină instalarea hipertensiunii”, afirmă Axt-Gadermann.Ea a adăugat că una dintre diferentele-cheie între oamenii mai leneşi şi cei hiperactivi este că organismele mai active produc mai mulţi „radicali liberi” molecule instabile de oxigen despre care se crede că ar accelera îmbătrânirea.Mai mult, „lenea este, de asemenea, importantă pentru un sistem imunitar sănătos pentru că celulele specializate în apărarea organismului sunt mai puternice în condiţii de relaxare decât în situaţii de stres”. Iar în timpul relaxării şi metabolismul este mai lent, producându-se mai puţini radicali liberi.Atât Axt-Gadermann, 34 de ani, cât şi tatăl său, în vârstă de 65 de ani, au fost alergători de cursă lungă (fond), ceea ce le permite să susţină că vorbesc în cunoştinţă de cauză.Totodată, ei afirmă că râsul este o alternativă mai sănătoasă decât alergarea sau exerciţiile fizice.În carte, cei doi cercetători mai spun că lenea este foarte bună şi pentru creier. Asta pentru că exerciţiile fizice sau stresul duc la producerea unui excedent de cortizol, un hormon care vatămă neuronii provocând pierderi de memorie şi senilitate prematură.“Lenea nu e nimic altceva decât o obişnuinţă de a te odihni înainte de a obosi” spunea Jules Renard. Iar butada, foarte reuşită, ar avea o mai mare aplicabilitate dacă societatea n-ar culpabiliza statul degeaba,
fie el şi pe termen foarte scurt, întreţinând totodată un veritabil cult al muncii asidue şi al activităţii fizice.Nota Bene: Bătrânii noştrii spuneau despre o persoană leneşă: Ăsta trăieşte 100 de ani şi uite… s-a dovedit că aveau dreptate.Lenea ca factor de progres al omeniriiRobert A. Heinlein, scriitor american de literatură științifico-fantastică, afirma că „progresul nu este realizat de către cei care se scoală devreme. Este realizat de oameni leneși care caută căi mai ușoare pentru a realiza ceva.”Lenea în viziunea unui general de armată
Helmuth Karl Bernhard Graf von Moltke (1800 – 1891) a fost un general prusac Șeful Statului Major General (Großer Generalstab) al armatei prusace și un mare strateg. Imediat după numirea în funcție, a trecut la reforme, între care și modul de instruire și promovare a ofițerilor.
În acest scop, i-a evaluat după două criterii:
- gradul de inteligență (de la proști la inteligenți) și
- atitudinea față de muncă (de la leneși la harnici).
- A: prost și leneș
- B: inteligent și harnic
- C: prost și harnic
- D: inteligent și leneș
Ofițerilor din categoria A, proști și leneși, le-a dat sarcini simple și repetitive. Aceștia nu mai puteau înainta în cariera militară. Este posibil ca într-o bună zi să le vină o idee bună, dar mai important, nu creează probleme.
Moltke considera că ofițerii din categoria B, inteligenți și harnici, erau obsedați de micromanagement (se pierd în mărunțișuri) și, prin urmare, sunt lideri de slabă calitate. Era posibilă o promovare, dar nu până la nivel de ofițeri de Stat Major. Acești ofițeri dădeau certitudinea că ordinele vor fi îndeplinite la timp și întocmai, în toate detaliile.
Ofițerii din categoria C, proști și harnici, erau considerați periculoși. Moltke afirma că aceștia ar trebui să fie supravegheați permanent, ceea ce este inacceptabil în armată. Deoarece ar fi putut crea probleme grave, greu de remediat, aceștia au fost scoși din armată.
Ofițerii din categoria D, inteligenți și leneși, erau cei pe care Moltke îi considera cei mai potriviți pentru cele mai înalte funcții de comandă. Acești ofițeri erau suficient de inteligenți ca să știe ce trebuie făcut, dar și suficient de leneși, pentru a găsi cea mai ușoară și simplă cale de a atinge obiectivul cerut.
Este adevărat că lenea singură nu este productivă. Ea trebuie combinată cu inteligența. Oamenii leneși și inteligenți au un avantaj în societate și sunt cei mai nimeriți pentru rolul de lider într-o organizație.
Lenea în viziunea unui comunist
O lucrare importantă care tratează subiectul este Le droit à la paresse: réfutation du droit au travail de 1848, scrisă de Paul Lafargue (1842 – 1911) în 1880 și tradusă pentru prima oară în română de Alexander Tendler, sub titlul Dreptul la lene.
În esență, autorul arată că marii industriași / patroni consideră că lenea nu este bună, deoarece muncitorii leneși le scad (patronilor) posibilitatea de a se îmbogăți tot mai mult. De aceea, prin publicitate, aceștia conving masele sa cumpere mai mult, astfel că, pentru a cumpăra mai mult, muncitorii vor munci mai mult, în final ajungând să fie epuizați fizic și înglodați în datorii.
Concluzia autorului este că, dacă am munci mai puțin fiecare dintre noi, am putea trăi toți mai bine, șomajul ar scădea – iar nivelul de viață al populației s-ar îmbunătăți. Dar nu ar mai câștiga atât de mult patronii.
Mai jos e MOTTO.
–
Motto
Amintiti-va asta, prietenii mei : nu ne mai putem intoarce niciodata inapoi, acesta e singurul show pe care il jucam.
Mituri ale Mărțișorului
Voinicul care a eliberat Soarele
Un mit povestește cum Soarele a coborât pe Pământ în chip de fată preafrumoasă. Dar un zmeu a furat-o și a închis-o în palatul lui. Atunci păsările au încetat să cânte, copiii au uitat de joacă și veselie, și lumea întreagă a căzut în mâhnire. Văzând ce se întâmplă fără Soare, un tânăr curajos a pornit spre palatul zmeului să elibereze preafrumoasa fată. A căutat palatul un an încheiat, iar când l-a găsit, a chemat zmeul la luptă dreaptă. Tânărul a învins creatura și a eliberat fata. Aceasta s-a ridicat înapoi pe Cer și iarăși a luminat întregul pământ. A venit primăvara, oamenii și-au recăpătat veselia, dar tânărul luptător zăcea în palatul zmeului după luptele grele pe care le avuse. Sângele cald i s-a scurs pe zăpadă, până când l-a lăsat pe tânăr fără suflare. În locurile în care zăpada s-a topit, au răsărit ghiocei — vestitori ai primăverii. Se zice că de atunci lumea cinstește memoria tânărului curajos legând cu o ață două flori: una albă, alta roșie. Culoarea roșie simbolizează dragostea către frumos și amintește de curajul tânărului, iar cea albă este a ghiocelului, prima floare a primăverii.[2]
Lupta Primăverii cu Iarna
Conform unui mit care circulă în Republica Moldova, în prima zi a lunii martie, frumoasa Primăvară a ieșit la marginea pădurii și a observat cum, într-o poiană, într-o tufă de porumbari, de sub zăpadă răsare un ghiocel. Ea a hotărât să-l ajute și a început a da la o parte zăpada și a rupe ramurile spinoase. Iarna, văzând aceasta, s-a înfuriat și a chemat vântul și gerul să distrugă floarea. Ghiocelul a înghețat imediat. Primăvara a acoperit apoi ghiocelul cu mâinile ei, dar s-a rănit la un deget din cauza mărăcinilor. Din deget s-a prelins o picătură de sânge fierbinte care, căzând peste floare, a făcut-o să reînvie. În acest fel, Primăvara a învins Iarna, iar culorile mărțișorului simbolizează sângele ei roșu pe zăpada albă.[3]
Istoric
Originile sărbătorii mărțișorului nu sunt cunoscute exact, dar prezența sa atât la Români cât și la Bulgari (sub numele de Martenița) este considerată ca fiind datorată substratului comun Daco-Tracic, anterior romanizării la primii și slavizării la ultimii, deși legendele populare îi dau alte origini, care, la Bulgari, sunt legate de întemeierea primului lor hanat la Dunăre, în anul 681. Se mai consideră deasemenea că sărbătoarea mărțișorului a apărut pe vremea Imperiului Roman, când Anul Nou era sărbătorit în prima zi a primăverii, în luna lui Marte. Acesta nu era numai zeul războiului, ci și al fertilității și vegetației. Această dualitate este remarcată în culorile mărțișorului, albul însemnând pace, iar roșu — război. Anul Nou a fost sărbătorit pe 1 martie până la începutul secolului al XVIII-lea[4].
Cercetări arheologice efectuate în România, la Schela Cladovei, au scos la iveală amulete asemănătoare cu mărțișorul datând de acum cca. 8 000 ani. Amuletele formate din pietricele vopsite în alb și roșu erau purtate la gât. Documentar, mărțișorul a fost atestat pentru prima oară într-o lucrare de-a lui Iordache Golescu. Folcloristul Simion Florea Marian presupune că în Moldova și Bucovinamărțișorul era compus dintr-o monedă de aur sau de argint, prinsă cu ață albă-roșie, și era purtat de copii în jurul gâtului[5]. Fetele adolescente purtau și ele mărțișor la gât în primele 12 zile ale lui martie, pentru ca mai apoi să îl prindă în păr și să-l păstreze până la sosirea primilor cocori și înflorirea arborilor. La acel moment, fetele își scoteau mărțișorul și-l atârnau de creanga unui copac, iar moneda o dădeau pe caș[6]. Aceste „ritualuri” asigurau un an productiv.
În prezent
În prezent, mărțișorul este purtat întreaga lună martie, după care este prins de ramurile unui pom fructifer. Se crede că aceasta va aduce belșug în casele oamenilor. Se zice că dacă cineva își pune o dorință în timp ce atârnă mărțișorul de pom, aceasta se va împlini numaidecât. La începutul lui aprilie, într-o mare parte a satelor României și Moldovei, pomii sunt împodobiți de mărțișoare.
În Republica Moldova, în fiecare an are loc festivalul muzical „Mărțișor”, care începe pe data de 1 martie și durează până la 10 martie.[3] În acest an, festivalul se află la ediția a 47-a.
În unele județe ale României, mărțișorul este purtat doar primele două săptămâni. În localitățile transilvănene mărțișoarele sunt atârnate de uși, ferestre, de coarnele animalelor domestice, întrucât se consideră că astfel se pot speria duhurile rele. În județul Bihor se crede că dacă oamenii se spală cu apa de ploaie căzută pe 1 martie, vor deveni mai frumoși și mai sănătoși. În Banat fetele se spală cu zăpadă pentru ca să fie iubite. Tot aici, fetele sunt cele care oferă mărțișoare băieților (in mod tradițional mărțișoarele sunt făcute de ele însele). În Dobrogeamărțișoarele sunt purtate până la sosirea cocorilor, apoi aruncate în aer pentru ca fericirea să fie mare și înaripată.În zona Moldovei pe 1 martie se oferă mărțișoare băieților de către fete, aceștia oferind la rândul lor fetelor mărțișoare de 8 martie (o mică diferență față de restul țării).
Sărbătoarea mărțișorului se poate întâlni în zona Balcanilor la Aromâni șiMegleno-Români, precum și la Bulgari care o numesc Martenița (Мартеница), și deasemenea în Macedonia și Albania.
Un lac neobișnuit, de culoare verde, se află în apropiere de orașul Tragoess, Austria. Curiozitatea constă în faptul că lacul nu este ceea ce pare, ci este de fapt o pajişte, subacvatică timp de câteva luni pe an. Din luna mai până în luna iulie, lacul este umplut cu apa scursă de pe versanți, în unele locuri lacul atingând o adâncime de până la 12 metri, iar vizibilitatea ajunge la aproape 30 m. Lacul este înconjurat de munți și păduri, iar numele de „Lacul Verde” se datorează culorii de verde smarald a apei.
|
Cizmele lui Hitler. Cizmele lui Hitler
Johann Meinhardt- Într-un sat săsesc din Ardeal trăieşte un bătrân cu o poveste halucinantă, care răstoarnă istoria. Îl cheamă Johann, a fost cizmarul lui Hitler şi se afla în bunkerul din Berlin, când Führerul a fugit, însoţit de 24 de ofiţeri, în Africa de Sud. Cadavrul găsit de ruşi era al sosiei lui -„Siebenbürgen, dulce ţară pierdută”Johann s-a născut într-o familie de saşi din Transilvania, acum optzeci şi şapte de ani. A muncit de mic, alături de părinţii lui, şi la paisprezece ani era deja ucenic, într-un atelier de cizmărie aflat în Piaţa Mică a oraşului. „Cât am fost tânăr, am muncit foarte mult, am lucrat din zi în noapte, cum i-am văzut şi pe părinţii mei, n-am avut vreme niciodată de jeluiri. Fiecărui om, când se naşte, îi dă Dumnezeu un dar, la unul, darul e bun, la altul, poate fi rău. La mine, darul a fost cu folos, că mi-a fost dragă meseria. Până la şaptesprezece ani, n-am ştiut de altceva, apoi a trebuit să plecăm în refugiu, a început şi pentru noi războiul şi n-am mai fost stăpân pe viaţa mea, ea s-a desfăşurat după cum au vrut alţii”.
În septembrie 1944, s-a dat ordinul ca toţi saşii să fie pregătiţi de plecare, în 48 de ore. Ruşii înaintau spre Germania şi, dacă i-ar fi prins, i-ar fi omorât ori i-ar fi trimis în Siberia. Cu căruţe, pe jos, cu trenul, care cum a putut, saşii din nordul Transilvaniei s-au retras înspre vest, până în Austria ori Germania, unde au crezut că sunt la adăpost pentru o vreme.
„În noaptea de 25 spre 26 septembrie, am dormit pentru ultima oară în patul din casa părintească”, povesteşte Johann. „Am avut un vis ciudat, de care mi-am adus aminte mai târziu. Parcă mergeam cu căruţa cu boi pe un deal înalt, printre nori. Drapele ungureşti fluturau pe străzi şi peste tot. Am plecat undeva, tot printre nori, şi după o vreme, când am intrat iar printre case, erau numai steaguri româneşti, oriunde te uitai. Am ajuns la casa noastră, am căutat-o pe mama, dar n-am mai găsit-o, mama nu era nicăieri. M-am trezit tulburat şi i-am povestit mamii visul, ea m-a sărutat şi s-a întristat: «Ştie numai bunul Dumnezeu ce se va întâmpla cu noi», a zis, adunând de prin casă câte ceva pentru drum”.
Cu doar câteva haine şi lucrurile puse într-un sac, Johann s-a urcat, împreună cu părinţii lui, în trenul refugiaţilor. Erau câteva mii de oameni înghesuiţi în vagoane pentru vite. Au pus pe jos paie, şi fiecare a dormit pe sacul cu lucruri luate doar pentru trei săptămâni, cât li s-a spus că vor sta departe de casă. Au lăsat vacile în grajd, oile în curte, păsările în grădină. N-au avut cum să le ia cu ei. „Ba mai mult”, spune bătrânul Johann, „femeile s-au străduit să lase casele curate, măturate, să fie faine când se vor întoarce înapoi… Le-au încuiat, au scris pe chei numărul casei, au strâns toate cheile în nişte coşuri mari şi le-au dus la primărie, cum li s-a spus. Când s-au întors, după un an şi ceva, le-o părut bine dacă i-o lăsat fostele slugi, care s-au făcut stăpâni în casele lor, să puie un pat în grajd ca să aibă unde să doarmă. Slugi slugilor, asta au ajuns cei care s-au întors imediat după război.
Cu portretul soţieiDar să revin la drum, care a fost foarte greu. Am mâncat ce ne-am adus cu noi, dar am avut norocul că în primul vagon al trenului era evacuat şi restaurantul «Bret» din Bistriţa, acolo se pregătea mâncare şi am putut cumpăra, cât am avut bani. Au fost femei care au născut în tren, au fost bătrâni care au murit de supărare, mulţi s-au îmbolnăvit. Pentru că era revoluţie în Ungaria, atunci l-au dat jos pe Horty Miklos, trenul a fost deviat prin Cehia, şi aşa, drumul a ocolit mult, dar până la urmă am ajuns într-un lagăr la Dresda, după două săptămâni de stat în tren. Eram fericiţi că aveam pat, mâncare şi că eram departe de război. Am fost repartizaţi la lucru, eu într-o fabrică de încălţăminte, mama, la un spital, căci avea o şcoală sanitară”.
După şase săptămâni, bărbaţii au trecut prin faţa unei comisii militare care i-a controlat şi repartizat după înzestrări. Johann a fost trimis la garnizoana din Berlin, tatăl lui, care făcuse doi ani de armată la Bucureşti, la palatul Reginei Maria, un an de concentrare în Basarabia şi încă doi ani în armata maghiară, a fost trimis direct pe front, la Viena. „Familia s-a risipit, aşa cum se împrăştie păsările, în toate direcţiile”. Înainte de a pleca la gară, Johann a mai văzut-o pentru ultima oară pe mama lui, Lene. Plângea cu-aceeaşi disperare cu care şi-a părăsit gospodăria bine închegată din „Siebenbürgen, dulcea ţară pierdută”.Viaţă de cazarmă
„Doară acuma eşti cătană, mă, ce dracului!”
La Berlin, mai întâi au fost testaţi proaspeţii recruţi, tineri toţi, abia trecuţi de şaptesprezece ani. Trimiterea lor în linia întâi a fost un semn al slăbiciunii cu care armata germană se apropia de capitulare. Ajungeau pe front toţi cei care puteau ţine o puşcă în mână, nu mai conta vârsta. Johann era perfect instruit, căci făcuse în ţară pregătire militară sub unguri, aşa numita „levente”. Desfăcea puşca mitralieră în bucăţi şi-o refăcea cu ochii legaţi, în patruzeci şi două de secunde, mai bine decât un ofiţer. La tragerea la ţintă a făcut 100 de puncte din 100 posibile, ceea ce i-a adus laude şi un pachet de ţigări cadou din partea unui colonel. „Io eram un copil fricos şi mă temeam să nu greşesc ceva, cumva, Doamne feri, nu eram sigur pe armă că cum merge, dar am fost crescut să fac totdeauna tot ce pot ca să fie bine, să nu supăr pe nimeni, să mă străduiesc cât pot. Am fost peste toată compania şi m-am încrezut un pic atunci când m-a lăudat colonelul. M-am gândit că «doară acuma eşti cătană, mă, ce
Frumoasa Hetti, în costum naţionaldracului», chiar dacă de-abia împlinisem şaptesprezece ani. Am vrut să par mai copt, mai viteaz, şi-am aprins o ţigară, am pus-o în gură, am tras un fum şi cred că mi-a mers direct în plămâni, de era să-mi saie ochii din cap. Vai, mira-s-ar lumea de voi, ţâgări!, am zis, şi de-atuncea n-am mai pus ţâgare pe limbă, am dat pachetul la ăia mai bătrâni şi aşa s-a încheiat cariera mea de fumător şi aerele de mare soldat”.
Născut în Transilvania, Johann a învăţat mai multe limbi. Ştia „sasca” învăţată în casă, vorbea ungureşte, româneşte, ştia şi germana, era descurcăreţ, iute, corect şi isteţ. A fost repede remarcat şi comandantul l-a lăudat – „A, sehr gut! sehr gut!” ( foarte bine!), i-a zis şi l-a trimis ca ordonanţă pe lângă un ofiţer superior, pe care-l chema Otto. „Îi pregăteam hainele, îi lustruiam cizmele, şi după câteva zile, colonelul meu, Otto, mi-a făcut delegaţie, ca să mă duc cu el acolo unde lucra. Mi-a spus că va trebui să curăţ şi alte cizme, pentru că ale lui au fost tare lăudate de când mă ocupam eu de ele. Ofiţerii germani erau tare mândri de cizmele lor. Aşa am ajuns să intru în bunkerul în care lucra Otto şi-n care s-a ascuns Hitler în ultimele luni de război. Nu ştiam eu atunci, în zilele acelea, mare lucru, mai târziu am înţeles ce s-a întâmplat, când mi-a explicat colonelul Otto. El m-a pus la curent cu toate. Mergeam în fiecare zi în bunkerul lui Hitler, luam de acolo un cufăr în care erau cizme, mergeam acasă la Otto, le curăţam, le lustruiam şi le aduceam înapoi. Habar n-am avut ale cui sunt cizmele, până când într-o zi, eram pe coridor, în bunker, îl aşteptam pe Otto, şi am încremenit lângă perete, în poziţie de drepţi, am salutat toţi câţi eram acolo, căci a apărut Führerul şi-a trecut pe lângă noi, mergând spre biroul lui. Hoopa! Ai, Dumnezăul tău, am zis io, da’ aiestea-s cizmele pe care le lustruiesc io zî de zî, de atâta vreme! Atunci am văzut eu ale cui îs cizmele pe care le curăţam. Erau cizmele tălhariului cel mare! Două luni şi jumătate, io i-am lustruit cizmele lui Hitler, de erau ca oglinda! Două luni şi jumătate, ultimele pe care le-a mai petrecut în bunker”.Sfeterul de lână
Cu fiu şi nora”Nu ştiau nemţii aşa şmecherie. Sclipeau cizmele alea, de numa’-numa’!”
Stă în faţa mea şi vorbeşte neîntrerupt, ca un şcolar scos la tablă. Vorbeşte şi, în primă instanţă, parcă nu-mi vine să cred că ceea ce spune este real. Mă gândesc că ar putea fi doar teribilisme de pe front, aşa cum povestesc toţi cei care au participat la cel de al doilea război mondial care, de cele mai multe ori, le-a schimbat vieţile cu totul. Fac rapid un calcul în minte, dacă acum are atâţia ani, în ’45, când s-a încheiat războiul, ar fi putut avea atâta…, da, s-ar putea, s-ar putea totuşi ca omul din faţa mea să spună adevărul şi cred că-l spune, după cum este de atent, să nu uite niciun detaliu atunci când povesteşte…
Aşa, vasăzică: îl am în faţa mea pe omul care s-a îngrijit de cizmele lui Hitler în ultimele luni de război, pe care le-a petrecut în celebrul bunker din Berlin. De necrezut! Cum să nu tresar când îl aud cu câtă linişte povesteşte despre acele zile care au schimbat faţa lumii? Cum să-mi înlătur tremurul vocii care ar putea trăda emoţiile care mă cuprind? O asemenea baftă ai ca reporter doar o dată-n viaţă. Îl iau uşurel pe bătrân şi-l întreb mai întâi cum era bunkerul în care se ascundea Führerul. Îmi desenează o schiţă, spunându-mi ce destinaţie aveau camerele în care a avut acces. În stânga coridorului erau încăperile familiei Goebbels şi centrala telefonică, iar pe dreapta, camerele lui Hitler, camera de şedinţe, depozitele, cămările de alimente, băile. Îmi povesteşte cum era mascată intrarea în bunker, cum era acesta înconjurat din trei părţi de apă, îmi spune de podul din apropierea lui şi de tramvaiul care trecea pe pod. Şi-mi mai povesteşte că în ’90, ’91 şi ’92 a fost la Berlin, că s-a plimbat prin oraş şi că a recunoscut unele din locurile pe care le ştia din vremea războiului, dar că bunkerul nu l-a mai văzut. „Cred că e desfiinţat, ştie-l dracu’!”
Şi cum erau cizmele lui Hitler? îl întreb pe bătrânul Johann. „Erau cizme militare, din piele neagră, lungi, faine. Le lustruiam, de nu se putea mai bine! Se vedea că-s de meserie. Aveam de la ei cremă de cea mai bună calitate. Da norocu’ o fost altu’! Când am plecat în refugiu, am luat cu mine o scurtă , un sfeter din lână de oaie, împletit de mama şi de bunica. După ce s-a uzat, i-am luat mânecile jos, am făcut din ele petice şi apoi să vezi lustruială ce făceam cu ele! Lâna aceea aspră era numai bună pentru cizmele bine date cu cremă. De-ar fi ştiut mama şi bunica ce-avea să se întâmple cu sfeterul făcut de ele… Nu ştiau nemţii aşa şmecherie, nu-i ducea mintea. Nu degeaba am zis io că aş putea să-i vând şi să-i cumpăr pe unii dintre ei, de zece ori, până să-şi deie seama… Sclipeau cizmele alea, de numa’-numa’!”H1 şi H2
Fuhrerul, în cizmele lustruite de Johann”H2 erau cizmele dublurii lui Hitler, care semăna leit cu el”
„După o vreme, m-am trezit că în cufăr erau câte două perechi de cizme. Pe una, cu mărimea 44, scria înăuntru, pe căptuşeală, H1. Pe alta scria H2. Astea cu H2 erau cizmele dublurii lui Hitler, care semăna leit cu el, numai că era cu 5 cm mai mic. Şi pe acela l-am cunoscut, acolo, în bunker. Ce s-o întâmplat? Ca să-i facă la fel, adică să semene şi mai mult, tocul cizmelor pe care le încălţa dublura lui Hitler era mai înalt cu 3 cm şi înăuntru era pusă o bucată de branţ gros, de încă un cm, ca să-l apropie ca statură cât mai mult de celălalt, «originalul». Aşa o rămas numai o diferenţă de cam un cm între ei, aproape nesesizabilă. «Originalul», adică Hitler adevărat, era mai mare la picior, purta 44, ăstalalt avea numai 42. Otto, comandantul meu, m-a lămurit cu toate şi mi-a povestit şi de dublurile lui Hitler, că au fost mai multe, nu numai una. Mi-a povestit cum i-au schimbat pe toţi ca să semene cât mai mult cu Führerul.
El m-a pus la punct cu toate evenimentele, chiar şi cu unele secrete, pentru că s-a ataşat de mine şi mi-a promis că după război mă ia cu el la Academia militară din Berlin, acolo unde era profesor. Mi-a spus şi de atentatul împotriva lui Hitler, de la München, care a eşuat, dar care a fost de fapt împotriva unei dubluri de-a lui, aşa că şi dacă reuşea, Hitler tot nu murea. Acuma, io-s unic pe glob cu câte ştiu. Au venit şi din Germania şi mi-au făcut interviu, dar să ştiţi că încă n-am spus tot ce ştiu şi nici n-o să spun vreodată”.
„Dar oamenii trebuie să ştie ce-a fost atunci, ca să înveţe din întâmplările acelea”, îi spun. „Povestea dvs. este o mărturie istorică”, îi spun lui Johann, cu gândul că, poate, poate, îmi mai dezvăluie câte ceva. Şi am noroc. Johann nu se opreşte din povestit. Se vede că-i este drag să-şi amintească de anii de demult. Ori poate că avea nevoie doar de un bun ascultător! Oricum ar fi, cea mai tulburătoare dintre amintirile lui este aceea despre plecarea lui Hitler din Berlin, înainte de terminarea războiului. O poveste care infirmă varianta sinuciderii lui înainte ca bunkerul să cadă în mâna ruşilor.
„Pe la sfârşitul lui martie 1945, eram în vestiar la Otto, acolo unde curăţam cizmele. Eram curios să aud ultimele ştiri despre front şi ţineam radioul deschis tot timpul. Voiam să ştiu până unde a ajuns războiul. Deodată, la radio aud: «Atenţiune, la ora 7 Führerul va face un anunţ important. Toată lumea să stea la radio să-l asculte». Anunţul s-a repetat de mai multe ori şi abia aşteptam să văd despre ce este vorba, căci mi-am dat seama că este ceva important. Pe la 7, eram cu ochii, cu urechile şi cu sufletul în aşteptare. La 7 fix s-a auzit Führeru’, care a făcut un apel la tot poporul german, bătrâni, tineri, femei, bărbaţi, ca să puie mâna pe orice arme, pe sape, pe topoare, care cum poate, să nu lase ruşii să vie în ţară. Am fost emoţionat, mi-am dat seama că e sfârşitul aproape.Fuga
Cu cizmele făcute de el”Io, la noapte, plec cu Führerul. Suntem 24 de ofiţeri”
Colonelul Otto avea un frate care lucra şi el în bunker, era direct lângă Führer, între cei mai apropiaţi de el. Îl chema Walter, era fecior neînsurat, avea vreo 28 de ani, purta ochelari. Era înalt şi frumos, îl cunoşteam bine, pentru că venea des la fratele lui, dar numai seara, după ce reuşea să se retragă de acolo, din bunker. Cam la o jumătate de oră după ce-am ascultat apelul Führerului la radio, apare fratele Walter la Otto, pune pe masă o sticlă de vermut. Io eram în vestiar şi ciuleam urechea cât puteam. Otto a venit în bucătărie după două pahare şi când s-a întors, a uitat uşa întredeschisă, aşa că am auzit tot ce-au povestit:
– „Măi frate, îi bai mare, nu ne mai întâlnim altu-n veci, nu se ştie dacă ne mai vedem vreodată în viaţa asta, aşa i-a spus Walter lui Otto. Uite care-i treaba. Io, la noapte plec cu Führerul. Plecăm cu 5 avioane, suntem cu el 24 de ofiţeri numai tineri, necăsătoriţi. Am buletin nou, paşaport străin pe alt nume. Şi Führerul are la fel. Nici nu-l mai cunoşti. Cărarea de pe dreapta părului îi pe stânga, şi-o ras mustaţa, îi schimbat cu totul, nu-l mai cunoşti, de-l vezi. Plecăm în Italia şi de-acolo în Africa de Sud. Mai departe nu ştiu”. Asta o zis Walter, apoi o băut amândoi câte un pahar de vermut, s-o pupat, s-o strâns în braţe şi el s-o dus. Când l-o condus pe Walter, Otto o prins de veste că io-s în vestiar şi că am auzit tot ce-au vorbit ei. „Johann, hai încoa'”, m-o chemat la el. M-o pus la masă şi mi-o dat şi mie un pahar de vermut, să beau cu el. „Johann, zice apoi, de şopteşti tu la cineva ce-ai auzit, şi io, şi tu, amândoi suntem morţi, ne împuşcă pe loc”. „Comandante, fii liniştit, că de la mine nimeni nu scoate niciun cuvânt, i-am spus, şi aşa a fost. Am tăcut până azi”.Sfârşitul războiului
Cu caietul de amintiriDupă seara aceea, Johann n-a mai avut cui curăţa cizmele în bunker. Ruşii se apropiau tot mai mult şi a fost trimis, împreună cu colonelul Otto, la lupte, în linia întâi, care ajunsese deja în Berlin. „Să vezi tu, copil fiind, armata fugind disperată, dezorganizată, cu moartea pe urmele ei! O catiuşă rusească o retezat capul unui soldat de lângă mine şi el a mai mers încă 12 paşi aşa, fără cap, şi-abia apoi o căzut. Astea-s lucruri care nu se pot uita. Atâtea grozăvii am văzut, încât ajunsesem să fiu indiferent dacă mai trăiesc sau nu, nu mă mai interesa nimica, atâta spaimă şi jale erau în jurul meu. N-am cuvinte să-i mulţumesc Creatorului că am scăpat cu viaţă din măcelul care a urmat”.
La sfârşitul lui aprilie, colonelul Otto a murit în timpul unui asediu, Johann a fost mutat în divizia generalului Strauss, care a primit ordin să-i scoată pe nemţi din Viena. Au pornit înspre Austria, dar n-au mai ajuns, pentru că „dintr-o dată, s-or oprit maşinile, şi văd că tăţi ofiţerii fug la maşina din faţă, care avea radio, şi apoi s-or întors şi ne-o spus că s-o terminat războiul. Fuga înapoi, că vin ruşii şi cădem la ei! Ne-am întors în mare viteză şi aşa am ajuns în lagărul de la Mauerkirsche, administrat de americani”. Acolo s-a înscris să plece acasă în România sau la Dresda, unde rămăsese mama lui. N-avea de unde să ştie că mama îi murise în bombardamentul din 13 februarie 1945, când oraşul a fost ras de pe faţa pământului. Ca să poată supravieţui, s-a angajat doar pe mâncare, fără bani, la un atelier de pantofărie. Dar visul de-a se întoarce acasă nu l-a părăsit, aşa că, până la urmă, a ajuns în lagărul de la Linz, în care românii aşteptau repatrierea. Acolo, mare bucurie, s-a întâlnit cu tatăl lui, care scăpase viu din război. Când s-au adunat mai mulţi români, cu greu şi vai, escortaţi de americani până la graniţă, au plecat spre ţară şi au ajuns în gara din Dej. A vândut o pereche de pantofi pe care şi-i făcuse pentru el şi cu banii a plătit o maşină care i-a dus până acasă. Casa era ocupată şi, din ordinul lui Stalin, toţi repatriaţii saşi au fost trimişi în lagăr. De-abia în 1954 a reuşit să recupereze casa părintească. Era o sărbătoare în ziua aceea şi peste tot erau steaguri româneşti, fâlfâind. Visul de demult se împlinise.***
Trenul deportăriiJohann este astăzi unul dintre cei mai respectaţi oameni din comunitatea săsească. Are prieteni în toate ţările în care s-au stabilit saşii plecaţi din România. De-a lungul anilor, i-a vizitat de multe ori şi a fost şi prin locurile în care a trăit şi luptat în vremea războiului. Dar de plecat, n-a plecat. Chiar dacă a avut de suferit după ce s-a întors în ţară, chiar dacă aici încă nu merg lucrurile cum ar trebui, chiar dacă draga lui soţie, Hetti, nu mai este lângă el de unsprezece ani, Johann nu se poate rupe de pământul în care s-a născut. Are aici copiii, nepoţii şi strănepoţii care vor duce mai departe povestea lui.
TOP 10 OBSESII
1. Obsesia cu „casa pe pămînt”.
Toată lumea şi-ar da 20 de ani din viaţă ca să aibă casă pe un
pămînt al lui. Nu contează ca e la Cucuieţii-din-Deal! Nu contează
că vei sta ORE ÎN ŞIR în trafic!!! Nu contează nimic! Casă pe
pământ să fie!
2. Obsesia televizorului.
Românul e devorator de televiziune. S-au făcut nişte cercetări şi
cică noi am fi cam cei mai avizi din Europa. Adică ne uităm cel mai
mult la televizor. Şi, asta e genială, avem cele mai multe
televiziuni!
3.. Obsesia Coelho.
Dacă n-ai citit Coelho, n-ai viitor, frate! „Păi, îndrăzneşti tu
să spui, am citit Dostoievski, Tolstoi, Salinger, Marin Preda, Nichita
Stănescu.” Ţi se va răspunde cu sictir: „Mă piş pe ei! Citeşte
Coelho!”
4. Obsesia decolteurilor adânci.
Aproape toţi producătorii TV au următoarea obsesie: „Sânii la
vedere aduc rating!” Şi ştiţi ce e mişto (adică, cool, pe
româneste)? Că de cîţiva ani încoace s-a dovedit a fi complet fals.
Oamenii au la dispoziţie internetul pentru… Dai un click şi gata!
Cine dracu’ mai aşteaptă emisiunea cu „Mama Natură” ca să-i
„dea în cap lu’ mutu”. (scuze, Adriane, dar aşa e expresia!
Dacă vrei, schimbăm expresia.
5. Obsesia messenger.
Căutări similare Messenger Gratis
Asta e, totuşi, un fenomen global. Păi dacă a ajuns mama să-mi dea
buzz şi să-mi reproşeze că stau pe „invisible”!
6. Obsesia haiducească.
După o sticlă-două de vin, şi cel mai prăpădit român devine
haiduc la orice nuntă. Fură mireasa, cere răscumpărări. Şi
dup-aia, haiducia maximă. „Puşca şi cureaua latăăăăă.”. Apoi
recunoaşte că e impotent:” Ce bărbat AM FOST odatăăăăăă.”
7. Obsesia auto.
În România există cea mai dinamică piaţă auto. Punct. Pe străzile
noastre există maşini cum n-au văzut nici parizienii, nici
londonezii. Nu mai conteaza ca „driverii” unora din ele stau cu
chirie intr-o garsoniera prăpădită. Masina conteaza. Masina e la
vedere. Masina agata gagici, nu tu care esti un gras puhav. Punct.
8. Obsesia cărnii din congelator.
Cu toate că au trecut 20 de ani de cînd găseşti sute de feluri de
carne şi la 4 dimineaţa, românul încă îşi mai încarcă pînă la
refuz congelatorul. Să fie acolo. Cine ştie…
9. Obsesia celulară.
Pentru român, telefonul mobil reprezintă un “statement”. Am văzut
vînzătoare în magazine care aveau telefon de 3 ori mai scump ca al
meu, deşi eu poate cîştig de 30 de ori mai mult. Ăsta e un mare
mister. Cum ajunge un om cu un salariu de 10 milioane să aibă un mobil
de 20 de milioane? Şi să dea beep cu el!!!!!!!
10. Obsesia „dacă ăla nu face, de ce să fac io?”.
Asta de obicei e completată şi cu o doză de mândrie: „Ce? Sunt mai
prost?!” DA!!!
Sfaturi de la japonezi
O lista a sfaturilor transmise de seniorii japonezi, la final de cariera, celor mai tineri, care le vor lua locul …
Motto: „Cand Incetezi sa mai alergi dupa lucrurile gresite, le dai lucrurilor bune sansa de a te gasi…”
Sa fii ceea ce esti…
Una dintre cele mai mari provocari in viata este sa fii tu insuti, intr-o lume care incearca sa te faca precum toti ceilalti. Cineva va fi intotdeauna mai frumos ca tine, mai destept sau mai tanar, insa nimeni nu poate fi ca tine. Nu te schimba ca oamenii sa te placa. Fii tu insuti si oamenii potriviti te vor iubi pe tine, cel adevarat.
Trecutul…
Nu vei putea incepe urmatorul capitol din viata ta, daca vei continua sa il citesti pe ultimul.
Frica sa gresesti…
Facand ceva si obtinand un rezultat gresit este mai productiv decat sa nu faci nimic. Orice reusita are o urma de esec in spatele ei si orice esec te conduce spre succes. Vei ajunge sa regreti mai mult lucrurile pe care nu le-ai facut decat pe cele pe care le-ai facut.
Probleme…
Infrunta-le cu capul sus. Nu, nu va fi usor. Nu este nicio persoana in lume care poate depasi fara greseala toate complicatiile cu care viata ne pune fata in fata. Nu suntem facuti sa rezolvam instant toate probleme aparute. Nu asa am fost creati. De fapt, am fost creati sa ne suparam, sa ne intristam, sa fim raniti, sa ne impiedicam si sa cadem. Pentru ca tocmai asta este intregul scop al vietii – sa ne infruntam problemele, sa invatam din ele, sa ne adaptam si sa le rezolvam in timp. Asta e, in cele din urma, modul in care devenim persoanele care suntem.
A minti…
Poti minti pe oricine din lumea intreaga, insa nu te poti pacali pe tine. Vietile ni se imbunatatesc numai cand acceptam provocarile care ne apar in cale. Iar cea mai dificila dintre provocari este aceea de a fi sinceri cu noi insine.
Nevoile proprii…
Cel mai dureros lucru este sa te pierzi, pe tine ca persoana, atunci cand iubesti pe cineva prea mult. Si sa uiti ca si tu esti special. Da, ajuta-i pe ceilalti, dar ajuta-te si pe tine. Daca exista vreodata vreun moment perfect pentru a-ti urma visul sau pentru a face ceva care conteaza pentru tine, acel moment e acum.
Esti pregatit…
Nimeni nu se simte niciodata 100% pregatit cand apare o noua sansa. Pentru ca cele mai multe oportunitati din viata ne forteaza sa trecem dincolo de zona noastra de confort. In orice situatie, ne vom simti intai insuficient pregatiti. Dar asta tine de procesul de invatare, nu-i asa?
Relatii din motive gresite…
Relatiile trebuie alese intelept. Este mai bine sa fii singur decat intr-o companie neplacuta. Nu trebuie sa te grabesti. Daca trebuie sa se intample, se va intampla – la timpul potrivit, cu persoane potrivita si din motivele corecte. Indragosteste-te pentru ca asa simti, nu pentru ca te simti singur.
Relatii noi …
Vei invata ca in viata oamenii pe care-i intalnesti, ii intalnesti cu un scop. Unii te vor testa, unii se vor folosi de tine, unii te vor invata cate ceva. Dar, cel mai important, vor fi si cativa care vor scoate la iveala tot ce-i mai bun din tine.
A concura cu toti ceilalti din jurul tau…
Nu te mai gandi la ce fac ceilalti mai bine decat tine. Concentreaza-te sa iti bati propriile recorduri zilnic. Succesul este pana la urma o lupta doar intre tine si propria-ti persoana.
Invidios pe ceilalti…
Invidia inseamna sa numeri toate harurile cu care au fost daruiti altii, in loc sa te uiti la tine si la ce ai primit tu. Intreaba-te urmatorul lucru: „Ce am eu si toata lumea isi doreste?”.
Nu te mustra pentru greselile vechi…
Putem iubi persoanele nepotrivite si putem plange pentru lucrurile gresite, insa, indiferent ce intorsatura ia viata, un lucru este sigur: greselile ne ajuta sa gasim acele persoane si acele lucruri care sunt potrivite pentru noi. Toti gresim, toti ne zbatem si chiar toti regretam anumite lucruri din trecutul nostru. Orice lucru care ti se intampla, bun sau rau, te pregateste pentru un moment care urmeaza sa vina.
Sa iti cumperi fericirea…
Multe dintre lucrurile pe care ni le dorim sunt scumpe. Dar adevarul este ca lucrurile care ne aduc cu adevarat fericirea sunt gratuite – dragostea, rasul, prietenia… Completati voi lista mai departe.
Asteptarea fericirii de la ceilalti…
Daca nu esti multumit cu tine, asa cum esti, nu vei fi fericit nici in relatii cu alte persoane. Trebuie sa-ti creezi stabilitate si fericire in propria viata inainte de a o impartasi cu altcineva.
A trai in gol, gandindu-te si razgandindu-te…
Nu mai analiza asa de mult la fiecare situatie caci vei crea probleme care nici macar nu existau. Evalueaza situatia si actioneaza. Nu poti schimba lucrurile cu care refuzi sa te confrunti. Progresul implica riscuri. Punct! Ca sa marchezi un gol, trebuie ca intai sa dai drumul la minge.
A plange de mila…
Surprizele neplacute cu care viata te pune fata in fata nu fac decat sa iti netezeasca calea in directia care era menita pentru tine. Poate nu intelegi si nu vezi asta in momentul in care lucrurile rele se petrec si poate iti va fi greu. Dar reflecta si la celelalte lucruri negative care ti s-au intamplat in trecut. Vei observa destul de des ca fiecare dintre ele te-a condus intr-un loc mai bun, catre o persoana mai buna, la o stare de spirit minunata sau o situatie fericita. Asa ca zambeste! Lasa-i pe toti sa vada ca astazi esti mult mai puternic decat erai ieri. Si astfel vei fi.
A tine suparari…
Nu iti trai viata cu ura in suflet. Vei ajunge sa te ranesti mai mult pe tine decat pe oamenii pe care ii urasti. Iertarea nu inseamna „Ceea ce mi-ai facut este in regula”, ci iertarea inseamna ” Nu o sa te las sa imi strici fericirea pentru totdeauna”. Iertarea este raspunsul… Renunta la ranchiuna, gaseste-ti pacea si elibereaza-te. Si, nu uita, iertarea nu este numai pentru alte persoane, este si pentru tine. Atunci cand este nevoie, iarta-te si pe tine, mergi mai departe si incearca sa te descurci mai bine data viitoare.
Nivelul …
Refuza sa iti cobori standardele doar pentru a-i multumi pe cei care refuza sa si le ridice pe ale lor.
Explicatii si scuze la nesfarsit pentru greseli…
Prietenii tai nu au nevoie de asta, iar dusmanii tai oricum nu vor crede. Doar fa ceea ce simti ca este corect.
Frumusetea bucuriilor marunte…
Bucura-te de lucrurile marunte pentru ca intr-o zi te vei uita inapoi si vei descoperi ca ele erau de fapt lucrurile importante. Cele mai bune perioade din viata ta vor fi acele momente mici, aparent neimportante, pe care le-ai petrecut razand cu cei care conteaza pentru tine.
Sa faci lucrurile perfect…
Societatea nu premiaza perfectionistii, ci ii recompenseaza pe cei care duc lucrurile la bun sfarsit.
Calea usoara…
Viata nu e usoara, mai ales atunci cand planuiesti sa obtii ceva care sa merite. Nu alege calea usoara care sa te duca acolo. Realizeaza ceva extraordinar.
Lucrurile sunt minunate, atunci cand nu sunt…
Este in regula sa te impiedici din cand in cand. Nu trebuie sa te prefaci sau sa demonstrezi mereu ca esti puternic. Nu ar trebui sa fii preocupat nici de ceea ce cred ceilalti – plangi, daca simti nevoia – este sanatos sa iti versi lacrimile. Cu cat mai curand vei face asta, cu atat mai repede vei fi pregatit sa zambesti din nou.
A invinui pe altii pentru necazurile tale…
Iti vei realiza visele in masura in care iti vei asuma responsabilitatea pentru viata ta. Cand ii invinuiesti pe altii pentru lucrurile prin care treci, le predai lor controlul asupra acelor parti din viata ta.
Griji…
Grijile nu vor face ca ziua de maine sa fie mai putin grea, dar sigur vor face ca ziua de astazi sa fie mai putin vesela. Pentru a afla daca merita sa te ingrijorezi pentru o situatie intreba-te urmatorul lucru: „Va mai conta situatia asta peste un an? Peste trei? Peste cinci?” Daca raspunsul este nu, e clar ca iti faci griji inutil.
Concentrare pe ce vrei sa se intample…
Concentreaza-te pe ce iti doresti sa se petreaca. Gandirea pozitiva este ingredientul de baza al oricarei povesti de succes. Daca te trezesti in fiecare dimineata gandindu-te ca ceva minunat ti se va intampla in ziua respectiva si esti putin atent, vei observa destul de des ca ai avut dreptate.
A fi nerecunoscator.
Oricat de buna sau grea a fost pana in acel moment, trezeste-te dimineata si fii multumit ca traiesti. Cineva, undeva se lupta cu disperare sa traiasca. In loc sa te gandesti la ceea ce iti lipseste, gandeste-te la ceea ce ai tu si le lipseste altora.
Viata este prea scurta pentru a o petrece cu oameni care nu merita. Daca cineva te vrea in viata lui, iti va face loc in ea, nu trebuie sa te bati tu pentru un loc acolo.
Nu incerca sa te bagi cu forta in sufletul cuiva care trece cu vederea valoarea pe care o ai.
Aminteste-ti mereu ca prieteni adevarati nu-ti sunt cei care sunt langa tine cand esti fericit, ci cei care iti sunt aproape cand ti-e cel mai greu.
Hotararea Consiliului Europei: Romania NU va primi TEZAURUL inapoi de la Rusia!
Articol adaugat Miercuri , 03 Octombrie 2012, 11:29:08 | afisari: 4221
Hotararea Consiliului Europei: Romania NU va primi TEZAURUL inapoi de la Rusia!
Amendamentul elaborat de parlamentarii Viorel Badea și Tudor Panţâru, susținut și de trei parlamentari moldoveni, Liliana Palihovici, Valeriu Ghileţchi și Ana Guțu, intitulat amendamentul 10 privind restituirea tezaurului românesc de către Rusia, a fost respins marți, 2 octombrie, în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, informează NewsIn.
Citeşte şi: Lecţie de istorie. Europa, pământ românesc
„Restituirea tezaurului românesc poate începe cu transferarea către Banca Naţională a României, a unui lot de lingouri şi monede de aur, de 93,4 tone”, se arată în amendament.
Tezaurul României a fost evacuat în timpul Primului Război Mondial, în Rusia, și avea în componență mai multe obiecte de patrimoniu național, 91,2 tone de aur, evaluate în prezent la 3.2 miliarde de euro. Din cantitatea de aur, 90% reprezentau monede de aur, iar 10% erau sub formă de lingouri de aur fin. Până în prezent, nu s-a recuperat nimic din tezaurul românesc!
Întregul tezaur a fost transportat în Rusia Țaristă, cu scopul definit de a fi protejat de armată germană care ocupase o parte importantă din România. În urma Revoluției bolșevice din Octombrie 1917, sovieticii au refuzat restituirea integrală a tezaurului, cea mai mare parte rămânând la Moscova, subiect sensibil și astăzi în relațiile dintre cele două țări.
„După ce am fost numit Guvernator şi am vizitat Tezaurul, fostul Guvernator a intrat în birou, a încuiat uşa, ceea ce m-a şi speriat puţin, a deschis seiful personal şi a scos un dosar mai învechit. Era dosarul Tezaurului”, a povestit Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, în cadrul Forumului „România Jună”, scrie Realitatea.
„În 1922 s-a întocmit acest dosar cu documentele originale, acordul dintre Guvernul nostru şi cel ţarist. Vreau să vă spun că, din 1922, se predă din mână în mână de la Guvernator la Guvernatorul următor, fiind un jurământ că BNR nu va renunţa niciodată la Tezaur. Să vă aşteptaţi ca, atunci când vi se va preda ştafeta, să primţi şi responsabilităţi”, a completat Mugur Isărescu.
Cu scopul adăpostirii tezaurului din fața amatelor Puterilor Centrale, acesta a fost trimis „la siguranță” în Rusia, de unde nu a mai fost niciodată recuperat în întregime, pierzându-se astfel tezaurul Băncii Naționale a României, diverse valori aparținând băncilor românești private sau a societăților comerciale și a persoanelor particulare, colecții întregi de artă, bijuterii și arhive.
Indiferent de hotărârea Consiliului Europei care preferă să ajute Rusia, în dauna unui stat membru al Uniunii Europene, România și românii nu se vor opri din a-și cere tezaurul înapoi! Un bun al României, al tuturor românilor, un drept cuvenit!
Citeşte şi: Topul tarilor cu rezerve mari de aur – Ce loc ocupa Romania?
Dați mai departe pentru a crea presiune pe forurile europene decidente în acest caz! Dați mai departe pentru restituirea TEZAURULUI ROMÂNIEI înapoi la locul lui de drept!
Autor: Corina Tomescu Corina Tomescu ZZONLINE
Trebuie doar sa stim sa o folosim
inteligent. Pasta de dinti se gaseste in orice gospodarie si este la
indemana oricui. Pe langa utilizarile obisnuite pe care pasta
de dinti le are, noi am gasit cateva uimitoare care cu siguranta te vor surprinde si pe tine.Sa vedem despre ce este vorba.1. Curata ecranul telefoanelor mobileNu toata
lumea foloseste folie de protectie pe ecranele
telefonelor mobile si acestea ajung sa se zgarie destul de rau
intr-un timp foarte scurt. Putina pasta de dinti poate rezolva aceasta problema. Este nevoie de o singura
insectele au inceput de ceva timp sa isi faca de cap si sa ne faca zile fripte prin
intermediul intepaturilor neplacute, noi avem un sfat pentru tine
care cu siguranta o sa iti fie de folos. Incearca sa nu te scarpini ca sa
faci rana mai mare si aplica o picatura de pasta de dinti masand usor zona iritata. Mentolul din
pasta de dinti va calma senzatia de mancarime si va cicatriza iritatia.3. Pasta de dinti curata unghiileDaca
obisnuiesti sa ai tot timpul unghiile ingrijite ceea ce este
foarte bine, pentru ca pana la urma mainile sunt cartea
noastra de vizita, acest truc iti va fi de folos. Sa presupunem ca
ai ramas fara lac de unghii si ai nevoie de o solutie
rapida si la indemana. Freaca un pic unghiile cu putina pasta de
dinti si cu o periuta moale. Acestea vor capata un luciu
natural si nu vor mai avea culoarea galbuie data de folosirea
ojelor colorate.4. Reda stralucirea unui inel cu
diamantDiamantele sunt atat de pretioase incat nu
indraznim sa ne atingem de ele si abia daca avem curajul sa
le purtam. Putina pasta de dinti si o periuta mai veche
de dinti pe care nu o mai folosesti te vor ajuta sa redai
stralucirea initiala a inelului daca freci usor si apoi clatesti cu apa.5. Curata obiectele de otel din baie si
bucatariePicaturile de apa lasa urme inestetice pe
robinetul de la baie si cel de la bucatarie, iar de cele mai
multe ori ajung sa se pateze. Cu ajutorul pastei de dinti
reusesti sa le redai stralucirea si sa elimini petele
formate in timp.6. Pasta de dinti vindeca arsurile
superficialeArsurile usoare care nu presupun rani
deschise se pot trata rapid cu pasta de dinti. Aplica
putina pasta de dinti imediat ce s-a creat leziunea si maseaza
usor pana ce intra un pic in piele. Pasta de dinti grabeste
vindecarea si reduce senzatia de usturime.7. Indeparteaza guma din parUita de traditionala
metoda cu ulei de bucatarie si evita imbaxirea parului daca
ai avut ghinionul sa iti ajunga o guma de mestecat in par.
Aceasta se indeparteaza foarte usor cu ajutorul pastei de
dinti. Acopera guma de mestecat cu pasta de dinti si lasa
cateva minute sa actioneze dupa care indeparteaza usor.8. Inlocuieste gelul de curatat fataPasta de dinti are un efect
Daca inca nu ai gasit un gel de curatare pentru ten care sa
iti satisfaca nevoile poti apela cu incredere la pasta de
dinti si un pic de apa. Aplica apoi o crema usor hidratanta.9. Pasta de dinti curata petele de creion de pe
peretiUna dintre placerile celor mici este aceea
de a desena cu creioanle pe pereti si spun asta din proprie
experienta pentru ca si eu dezvoltasem o pasiune
pentru aceasta activitate. Pasta de dinti reuseste cu spor sa
indeparteze aceste pete si sa readuca peretii la culoareainitiala. Pasta de dinti se aplica direct pe locul care trebuie
lasa 24 de ore sa actioneze dupa care se indeparteaza cu o
carpa moale.
cateva zgarieturi drept pentru care nu poti sa il mai
folosesti si te gandesti sa il arunci. Pasta de dinti
te ajuta sa iti pastrezi CD-ul preferat si sa il utilizezi
in continuare. Putina pasta de dinti intinsa din interior
spre exterior cu miscari circulare rezolva problema.
Sterge surplusul cu o carpa moale.11. Elimina zgarieturile de pe hainele de
pieleHainele de piele sunt foarte scumpe si
adesea reusim sa le zgariem foarte repede astfel
incat sa necesite reconditionare. Cu ajutorul pastei
de dinti pe zonele afetate si sterge cu o carpa moale.12. Pasta de dinti curata usile dusuluiUsile
dusului sunt extrem de pretentioase si ar trebui sa le
curatam de fiecare data cand facem dus pentru a le
pastra curate si stralucitoare. Sterge usile dusului cu
ajutorul pastei de dinti prin miscari circulare. Totul va
straluci din nou.13. Dezabureste oglindaOglinda din baie se
abureste de fiecare data cand faci dus sau o baie
relaxanta. Sterge oglinda inainte de acest lucru cu un pic
de pasta de dinti impiedicand astfel aburirea ei.14. Curata incaltaminteaSi aici este vorba
despre incaltamintea din piele in special cea alba care
se pateaza si capata un aspect inestetic. Pasta de dinti
readuce incaltamintea la ablul initial.
cerneala si de ruj de pe haineDe cate ori nu s-a intamplat ca in
anii de scoala sa iti curga stiloul pe camasa
preferata? De cate ori nu ti s-a intamplat acum sa iti murdaresti
hainele de ruj? Sunt pete dificile si aproape imposibil de
scos. Pasta de dinti vine in ajutorul tau si elimina aceste
pete. Aplica pasta de dinti direct pe pata si freaca bine
obiectul vestimentar. Clateste cu apa si haina este ca noua.sursa:kudika.info
Despre vindecare – Folosirea puterii mintale pentru acumularea si dirijarea fortei vitale in corp
a) Tot ce exteriorizează un om prin vorbă sau prin faptă se va întoarce spre el. Domnul Iisus a spus: „Din cuvintele tale te vei îndrepta şi din cuvintele tale te vei osândi”.
b) Ceea ce da, aceea va primi. Dacă dă ură, va primi ură; dacă dă dragoste, va primi dragoste; dacă evită, va fi evitat; dacă minte, va fi minţit; dacă înşeală, va fi înşelat.
a) Tot ce-şi imaginează un om are să se realizeze;
b) Omul poate chema boala prin teamă.• Echilibrul sistemului nervos este condiţia sănătăţii. Yoghinii consideră că toate emoţiile şi sentimentele sunt însoţite de producerea în organism a unor substanţe care acţionează ca otrăvuri sau ca tonice. Aceste substanţe intră în sânge şi se fixează pe anumite organe, în general pe centrii nervoşi. De exemplu, emoţia mâniei produce o toxină care acţionează asupra inimii, ficatului şi stomacului, dar se elimină repede; dacă apare ura, toxina este secretată cronic, puţin câte puţin, şi otrăveşte tot organismul, dar mai ales ficatul. Frica este o altă emoţie şi îi corespund două sentimente: regretul aplicat trecutului şi îngrijorarea aplicată viitorului, care au aceeaşi toxină ca şi frica, fixându-se mai ales la vezica biliară, stomac şi intestin. Ea ar fi cauza afecţiunilor gastro-intestinale. Aceastea două sunt principalele otrăvuri de origine psihică. Ele se pot combina cu alte otrăvuri organice din sol şi ape şi această combinaţie ar produce cancer. Hatha Yoga recomandă stăpânirea sentimentelor. Trebuie eliminate frica şi mai ales ura. „Să nu apună soarele înainte de a-ţi trece mânia” – această îndrumare biblică este o taină a sănătăţii. Stăpânirea devine uşoară dacă se abordează pe plan fiziologic. Se adoptă sistematic atitudinile şi expresiile corporale contrare emoţiilor şi sentimentelor care trebuie învinse. Nu putem rămâne mânioşi dacă muschii feţei şi corpului sunt destinşi şi buzele surâzătoare. Atitudinea fizică de bravură învinge frica. Manifestarea continuă a unei seninătăţi exterioare antrenează inevitabil seninătatea sufletească.Există şi substanţe tonice produse de bucurie, voioşie, afecţiune, iubire.R. Burton, un medic care a trăit în sec. al XVII-lea, a scris că există trei medici care pot vindeca orice boală: dr. Râs, dr. Regim şi dr. Calm. Râsul are 8 funcţii: îmbunătăţeşte circulaţia sanguină, măreşte numărul de celule fagocitare care distrug bacteriile, viruşii şi formaţiunile neoplazice, accelerează bătăile inimii şi în mică măsură ridică tensiunea arterială, accelerează ritmul respirator, determinând creşterea cantităţii de O2 din sânge, eliberează endorfinele care influenţează buna dispoziţie şi contribuie la scăderea intensităţii durerii, relaxează musculatura, accelerează digestia, masează musculatura organelor interne. Dacă râdem des, ne este mai uşor să luptăm cu stresul, ne putem relaxa mai uşor, suntem mai creativi şi mai rezistenţi la îmbolnăviri. În statul West Virginia, din Statele Unite, a fost înfiinţat primul spital din lume în care pacienţii sunt trataţi cu ajutorul râsului şi al jocurilor.Medicina holistică cayciană afirmă: „Mintea este constructorul”. Spiritul cosntruieşte fiecare celulă a corpului. Nu există nici o boală pe care să n-o fi construit mai întâi voi înşivă în mentalul vostru (în această viaţă sau în una dintre vieţile precedente). Orice boală vine prin încălcarea unei legi cosmice, care se va traduce în corpul fizic, care este un ecou al cosmosului. Dacă aţi avut puterea de a vă crea boala, găsiţi puterea necesară spre a o distruge. Orice vindecare vine din aceeaşi sursă. Fie că ea se face prin dietă sau prin medicamente sau chiar prin chirurgie, este la fel: este vorba despre conştientizarea acelor forţe care se află în interiorul corpului şi care sunt reflexul forţei creatoare a lui Dumnezeu. Noi trebuie să uşuram munca naturii vindecătoare.Matematicianul von Neumann, părintele ciberneticii, a calculat memoria totală a omului: 1020 unităţi de informaţie. Adică în creier ar intra o bibliotecă cu rafturi lungi de 300 de km. Noi folosim doar 3-4% din mentalul nostru – inclusiv memoria. De aceea cred că se poate folosi cu succes puterea mentală pentru vindecări.Vindecarea se poate face şi prin voce. După cum afirmă Edgar Cayce, în prenume este suma totală a ceea ce a construit sufletul entitate, forţele sale vibratorii, în faţa Forţelor Creatoare (Dumnezeu). Numele unei persoane arată stadiul său de dezvoltare karmică, ca suflet. Şi dacă cineva rosteşte un nume în timp ce ceilalţi îşi îndreaptă gândurile şi iubirea lor spre acest nume, valul de energie este dirijat spre vindecare.Şi mai presus de toate, multă credinţă în Dumnezeu. El este singurul care ne poate schimba destinul. Dumnezeu îşi aminteşte de noi în măsura credinţei noastre. Pe măsură ce gândirea se înalţă afirmând binele, mentalul răspunde noilor tipare psihice, iar corpul se revigorează, scăpând de boală.Foarte folositoare este meditaţia, adică să-ţi aduci fizicul şi mentalul la rezonanţă cu Creatorul, căutând să-ţi cunoşti legăturile cu El. Meditaţia este rugăciune. Ea cosntă în a-ţi goli eul de tot ce împiedică Forţele Creatoare să ţâşnească din profunzimile eului tău şi să se propage prin vibraţii de-a lungul meridianelor, pentru a se diversifica în centrii glandulari care crează activităţile fizice, mentale şi spirituale ale omului. Dacă această meditaţie este făcută corect, trebuie să fii la sfârşitul ei mai puternic mental şi spiritual. Meditaţia este cel mai bun mijloc de a deschide chakrele, adică de a intra în starea de transă uşoară, indispensabilă pentru vindecare şi linişte.
Dr. Henry G. Bieler, în cartea Alimentele, miracolul vindecării, descrie foarte bine rolul pe care îl joacă glandele endocrine în caz de îmbolnăvire şi ce boli apar atunci când ele nu mai fac faţă agenţilor agresivi, respectiv toxinelor (în caz de hiperactivitate).Există o corespondenţă între rugăciunea Tatăl Nostru şi glande. La rostirea fiecărui cuvânt din rugăciune, se deschide o glandă. Centrii glandulari majori sunt: pituitara sau hipofiza (cea mai înaltă glandă, este legată de lumină), pineala (punct de plecare pentru cosntrucţia embrionului în pântecul mamei), tiroida (intră în acţiune când trebuie să luăm o decizie şi să acţionăm), timusul (corespunde inimii), suprarenalele (sunt centrul nostru emoţional şi acţionează asupra plexului solar), gonadele (motorul corpului fizic), celulele lui Leydig sau Lyden (centrul echilibrului masculin-feminin). Fiecare organ depinde de un centru glandular. Orice boală provine dintr-o proastă funcţionare a unuia dintre aceşti centri glandulari. Vindecarea se face prin purificarea acestor centri (prin deschiderea lor). Putem medita pe o muzică frumoasă. Chakrele se mai pot deschide cu anumite mirosuri, anumite exerciţii de respiraţie şi poziţii pe care le cunosc yoghinii. O dată deschise, prin ele pătrunde energia cosmică, vitalizându-le. Fiecare din aceşti centri glandulari va radia energia care va permite organului bolnav să se vindece. Tradiţia indiană imaginează energia vitală, care este scânteia divină, „Viaţa”, ca un şarpe încolăcit la baza coloanei vertebrale. Această forţă, Kundalini, poate urca prin chakrele deschise şi, printr-un fenomen vibratoriu, poate revitaliza întregul trup.Cei care îşi deschid chakrele din imprudenţă, fără să se pună sub o protecţie spirituală, riscă să devină prizonierii unor entităţi; aceasta a profitat de deschiderea chakrelor pentru a parazita viul. Fenomenul se întâmplă la unele cupluri aflate în orgasm când, chakrele fiind deschise, un partener poate fi parazitat de o entitate pe care a avut-o celălalt partener. Atunci poate apărea frigiditatea sau impotenţa, într-un reflex de apărare (unul dintre parteneri nu-şi deschide chakrele, de frica de a nu se lăsa invadat). Acelaşi fenomen se produce în prezenţa alcoolului şi a drogurilor, care provoacă un fel de transă, deschizând poarta unor entităţi din astralul de jos, care vin să-l posede pe cel care le consumă. Unele concerte de muzică rock, lovind violent centrii glandulari (chakrele), provoacă deschiderea lor.Vindecarea înseamnă adaptarea acestor forţe care se manifestă în corp (receptor al tuturor Forţelor Universului), modificarea vibraţiilor. Ea constă în a pune ţesuturile vii ale corpului (structura atomică a celului veii – această energie celulară) în rezonanţă cu Energiile Creatoare – Dumnezeu (cu linia sa de vibraţie spirituală). Trebuie corelată structura atomică a celului cu corespondentul ei de vibraţie spirituală şi branşat corpul pe lungimea de undă necesară. Astfel, prin rugăciune, veţi putea ajuta corpul. Ridicarea vibraţiilor determină atingerea pragului de constiinţă care permite comuniunea cu divinitatea.
Când cineva poate face să apară în el însuşi astfel de vibraţii şi să-şi treacă eul fizic prin toate etapele acestei rezonanţe până în centrul care emană energie, adică al treilea ochi, atunci corpul lui devine ca un magnet, care, folosit corect, aduce vindecarea celorlalţi prin mâinile sale. Tratamentul medical doar rebranşează activitatea organelor din corp la Natură (adică la sursele de viaţă din natură).Dan Seracu, în cartea Autocontrol pentru avansaţi, descrie amănunţit chakrele, dă metode de vindecare prin meditaţie, intrând în zona undelor alfa (sub 10 Hz), folosind imaginaţia. În timpul meditaţiei să te vizualizezi cum vrei să fii fizic sau în diferite situaţii (în cază nouă, alt loc de muncă etc.). Voinţa, pentru a-şi atinge scopul, are nevoie de un adversar pe care să-l poată învinge. Aceasta poate fi imaginaţia.Emile Coue spune: „Dacă voinţa şi imaginaţia ajung la conflict, atunci întotdeauna imaginaţia iese învingătoare”. Pentru aceasta, trebuie să pui la lucru cele 5 simţuri: văzul, pipăitul, gustul, mirosul, auzul. Pentru a te vizualiza profund, esenţiale sunt şi sentimentele. Închipuieşte-ţi în ce vogă te vei simţi după ce ţi-ai realizat scopul. Este bine să rosteşti o mantră de protecţie. De exemplu: „Nici o influenţă negativă, nici un gând negativ nu poate pătrunde pe nici unul din nivelele conştientului, subconştientului şi supraconştientului meu, nici în alfa şi nici în beta”. Chimistul şi farmacistul Emile Coue, în 1927, a folosit autosugestia. Propoziţia lui, spusă de 20 de ori dimineaţa şi seara, a făcut minuni: „Zi de zi mă simt din ce în ce mai bine, din toate punctele de vedere”. Gândul cu care spui, credinţa ce pui în ea să fie de natură a provoca sugestiile urmărite. El îşi începe cartea “Stăpânirea de sine” cu următorul motto: „Nu voinţa, ci imaginaţia ne pune în mişcare”, iar introducerea începe cu citatul: „Omul este ceea ce gândeşte” (Pascal).
Noua psihologie va avea la bază o răsturnare de valori: în locul inteligenţei, intuiţia; în locul voinţei, imaginaţia; în locul conştiinţei, incoştientul.
De altfel, subconştientul este o cantitate de forţă fără direcţie, care face numai ce este dirijată să facă. El este o forţă oarbă, care excută dorinţa dictată de imaginaţie. Subconştientul nu are simţul umorului, astfel că adesea cuvintele spuse în glumă se realizează şi aduc nefericire dacă ele conţin văicăreli şi idei negative.
Convingerea este ceea ce vă susţine între dorinţă şi aşteptare. Practicaţi credinţa în tot. Credeţi că puteţi fi sănătoşi. Căutaţi motivele pentru care vă doriţi sănătatea. Convingeţi-vă că puteţi avea o stare de sănătate normală. Acţionaţi ca şi cum aţi fi deja sănătos. Aşteptaţi apoi ca minunea să se întâmple. Practicaţi terapia gândului bun. Nu lăsaţi să vă pătrundă în minte gândurile negative.
A stăpâni gesturile şi disciplina tăcerii este o mare calitate a sufletelor mari, serioase, care nu se expun primului venit şi nu se destăinuie decât celor demni să aprecieze nobleţea adevărată.Relevante sunt următoarele citate:
• „Cine vorbeşte bine, trăieşte bine”.
• „Durerea trecută nu trebuie reîmprospătată”.• „Să nu mai criticăm, mai bine să-l îndrumăm pe aproapele nostru”.
• „Dacă am comis o nedreptate, repede să o reparăm pentru liniştea sufletească”.
• „Nu lăsa loc liber gândurilor negative, distrugătoare”.
• „Străduieşte-te să iei viaţa în propriile mâini”.Autosugestia se produce prin următoarele legi psihologice:
1. Orice imagine tinde să se realizeze. Cel mai mic gând nu se pierde, ci lasă o urmă în inconştient, care va lupta cu îndărătnicia inerţiei, până la moartea individului (poate şi după), ca să-l înfăptuiască, înfrângând rezistenţa gândurilor contrarii care şi ele tind spre realizare.
2. Se realizează imaginea care predomina în spirit.
3. Convingerea determină sugestia numai prin faptul că neutralizează sugestiile contrare.O imagine poate fi făcută predominantă în spirit, prin:
1. Concentrarea fără efort asupra ei.
2. Emoţia care ar întovărăşi imaginea.
3. Obicei, adică exerciţiul repetat tot mai puţin conştient.
4. Imitaţie.
5. Repetare. Prin aceasta operează formula lui Coue: „Zi de zi mă simt din ce în ce mai bine, din toate punctele de vedere”. Se repetă de douăzeci de ori în fiecare dimineaţă la sculare şi seara la culcare, în mod mecanic, fără efort.Când voinţa şi imaginaţia sunt în conflict, imaginaţia învinge întotdeauna, fără excepţie, puterea ei fiind în proporţie directă cu pătratul voinţei; iar când sunt de acord, puterile lor nu se adună, ci se multiplică una pe alta.Voinţa nu trebuie să se amestece deloc în practicarea autosugestiei. Trebuie să căutăm să ne conducem noi imaginaţia, şi nu ea pe noi; în felul acesta, devenim stăpâni atât pe fizicul, cât şi pe moralul nostru. Orice boală, aproape fără excepţie, poate fi învinsă prin autosugestie. Orice idee, când ne ocupă singură spiritul (ne gândim doar la un singur lucru), devine adevăr pentru noi şi are tendinţa să se transforme în act (dacă reuşeşti să-l faci pe un bolnav să gândească despre suferinţa lui că dispare, ea va dispărea).
Dacă se întâmplă câteodată să facem ceea ce voim este numai pentru că în acelaşi timp gândim că putem. Dacă doreşti ceva – bineînţeles rezonabil (trebuie să existe un echilibru între „a vrea” şi „a putea”, protejându-ţi astfel sistemul imunitar) – vei obţine, după un timp mai mult sau mai puţin îndelungat, repetându-ţi mereu ca acel ceva se pregăteşte, vine, se înfăptuieşte. A-ţi fi teamă de o boală înseamnă a-i înlesni evoluţia, a o provoca. De altfel, la unii oameni cu comportament etic, se menţine integritatea spiritului şi se destramă corpul fizic. Când boala este rezultatul distrugerii structurilor spirituale, ea duce la dezintegrarea fizică.
Trebuie considerat totdeauna uşor de făcut ceea ce ai de făcut, bineînţeles dacă este un lucru posibil. Lucrând în această stare de spirit, nu vei cheltui din puterile tale decât numai ce-i necesar; dacă însă ai socotit lucrul foarte greu, vei cheltui de 10, de 20 de ori mai multă energie decât trebuie, adică o vei risipi. Autosugestia de seară este cea mai importantă. Autosugestia formulată din buze este un ordin pe care subconştientul nostru îl primeşte şi îl execută fără ştirea noastră şi mai ales noaptea. Când simţi vreo durere, întrebuinţează formula: „Trece, trece…” repetând-o foarte repede, într-un fel de vâjâială monotonă, mângâind partea dureroasă sau fruntea, dacă este vorba de o durere morală. Metoda foloseşte în toate împrejurările grele ale vieţii.
• „Invoc Lumina lui Hristos, sunt un canal curat şi perfect, Lumina îmi este călăuză”.
• „Am tot ce-mi trebuie ca să fac tot ce vreau şi am tot ce vreau ca să fac tot ce-mi trebuie”.
• „Tot ce creez, tot ce realizez se face prin voinţa şi îndrumarea lui Hristos, în numele Tatălui, al Fiului şi al Sfântului Duh. Aşa să mă ajute Dumnezeu. Amin”.
De altfel, chiar şi Domnul Iisus a spus: „Toate câte le cereţi rugându-vă să credeţi că le-aţi primit şi că le veţi avea” şi „După credinţa voastră, fie vouă!”.
Patrick Droust, în cartea « Vindecare spirituală şi nemurire », descrie corpurile care înconjoară corpul fizic (eteric, astral, mental, cauzal, budic, atmic), chakrele şi legătura cu rugăciunea Tatăl Nostru etc.Cunoaşterea profundă şi iubirea desăvârşită vor reface echilibrul celor trei corpuri principale: fizic, mental, spiritual, aceasta însemnând sănătate.Când ne gândim la cineva, are loc un schimb de energie şi informaţie între noi şi omul la care ne gândim. Bârfa şi gândurile urâte despre un anumit om duc la conectarea straturilor karmice negative comune, traumatizează acel om şi ne distrug propria structură karmică, iar cuvântul intensifică acest proces.
Omenirea are deja acumulat un uriaş potenţial negativ, de aceea este necesar nu numai să fii bun, ci trebuie să fii bun în mod activ. Orice expresie dur afirmată, de exemplu: „N-am să uit asta niciodată!” duce la formarea de programe de distrugere, de despărţire. Nu trebuie admise în subconştient sentimente negative.
Mituri spulberate. Iată cum a fost manipulată istoria!
Și este și mai multă manipulare în trecutul omenirii necunoscut (religii, etape și dogmele impuse prin „dovezi incontestabile”), generațiile viitoare fiind la rândul lor „educate” cu „adevaruri incontestabile” :
Oct 4th, 2014
Se spune că Robert Peary este primul om care a ajuns la Polul Nord. Adevărul este că celălalt membru al expediției, Matthew Henson, a făcut acest lucru. Deoarece Henson era de culoare, Peary a fost singurul încununat cu această realizare.
De fapt, povestea este mult mai încurcată. Primul om care a ajuns la Polul Nord a fost Cook. Grăbindu-se să ajungă acasă, după această expediție, a lăsat instrumentele care certificau acest lucru, asistentului său. Vaporul pe care se afla acesta s-a scufundat și odată cu el și instrumentele.
Mai târziu, alți exploratori au descoperit că descrierile lui Cook sunt reale și că el ar fi primul om care a ajuns la Polul Nord.
Se spune că marele Columb a murit în sărăcie. Acest mit dădea bine la public. Marele Columb a fost un ucigaș feroce. Masacrul efectuat de oamenii lui, sub ordinul său, a intrat în istorie. În realitate, el a murit foarte bogat, dar nemulțumit că nu primise 10% din valoarea prăzilor aduse.
Lindbergh este considerat primul om care a zburat deasupra Atlanticului. În realitate, înaintea sa, alți 84 de aviatori traversaseră Atlanticul. În 1919, Albert Read a fost primul care a traversat Atlanticul, cu opt ani înaintea lui Lindbergh. Totuși el rămâne în istorie, prin faptul că a traversat singur Atlanticul. La întoarcerea sa în New York, a fost așteptat de 4 milioane de persoane.
Magellan nu a făcut niciodată înconjurul lumii. El a fost omorât de către băștinașii din Filipine, când era foarte aproape de această performanță. În Malayezia, Magellan a cunoscut un sclav pe nume Enrique, care vorbea perfect spaniola și cunoștea toate rutele. Din echipajul lui Magellan de 236 de oameni, au mai rămas doar 18, care au fost călăuziți de către Enrique în drumul spre Spania, el cunoscând foarte bine rutele. Se pare că el este primul om care a făcut înconjurul lumii.
Leif Ericson, fiul temutului Erik cel Roșu, este acceptat ca fiind primul european care a ajuns în America. El a numit continentul Vineland, pentru că acolo creștea vița de vie. Primul european care a ajuns în America, în realitate, este tot un nordic, un islandez pe nume Bjarni. El plecase într-o expediție spre Groenlanda, însă s-a rătăcit și a ajuns în America.
Mitul prin care Columb a demonstrat că pământul e rotund este fals. Scriitorul american Irving, vorbește în scrierile sale despre faptul că însuși Columb credea că pământul are formă de pară. Încă din secolul al XIV lea, cu mult înaintea lui Columb, grecii vorbesc în scrierile lor despre faptul că Pământul este rotund. Columb a plecat în expediție pentru a demonstra că Asia e mult mai aproape decât se credea. A greșit și în această privință. El nici măcar nu a pus piciorul în America. Cel mai îndepărtat punct de Europa, atins de Columb, a fost Bahamas.
Crăciunul celebrează nașterea lui Iisus. Nu există nicio dovadă că el s-a născut în acea zi, că au existat trei magi și că s-a născut în iesle. Cea mai importantă ipoteză cu privire la originea Crăciunului este cea legată de cultul elenistic Mithra, care a apărut în anul 100 î.Hr. Adepții cultului erau convinși că Mithra s-a născut în iesle, dintr-o mamă fecioară, în ziua de 25 decembrie.
Thomas Edison este cunoscut ca fiind inventatorul a peste 1093 de invenții.Multe dintre aceste au fost inventate de colaboratori de ai săi. În ceea ce privește invenția becului electric, aceasta aparține lui Hamphry, care inventase cu 40 de ani înaintea lui Edison, becul electric. Mare problemă a acestui bec a fost că filamentul din carbon propus de el, nu rezista decât câteva ore și trebuia schimbat mai des.
Toată lumea știe că George Washington a fost primul președinte al SUA.Realitatea este alta. În timpul revoluției, Congresul american l-a ales președinte pe Peyton Randolph. Acesta l-a numit general al armatei pe Washington. Abia după opt ani el a fost ales președinte, fiind al cincilea, în ordine cronologică. Se știe că independența SUA este în 4 iulie 1774. În realitate războiul a mai durat 7 ani, după care, regele George al III lea a declarat independența.
Căpitanul Cook nu a descoperit Australia, în 1770. Australia era deja descoperită de către olandezii Abel Tasman și Drik Hartog. Cook nu a făcut decât să cartografieze coasta de est a continentului.
Napoleon a rămas în istorie ca fiind denumit micul caporal. În realitate, el avea înălțimea de 1,74 metri, cu mult peste media bărbaților din acea perioadă. Porecla a venit ca urmare a unui obicei din armata franceză, prin care superiorii își ironizau subalternii.
Mii de tablouri și sculpturi o reprezintă pe Eva mâncând dintr-un măr. În textele sfinte nu apare menționat mărul ci fructul sfânt, care putea fi orice altceva.
9 secrete grecesti ca sa traiesti mult si bine
Grecii sunt renumiti pentru stilul lor de viata. Modernismul si antichitatea se imbina perfect in cultura grecilor, iar intelepciunea lor ar putea fi imprumutata si de restul popoarelor pentru aborda in stil de viata sanatos.
Iata ce poti invata de la greci pentru a fi longeviv, sanatos si fericit.
1. Dieta mediteraneana
Aceasta dieta este bogata in legume, masline, grasimi sanatoase, peste, cereale integrale si vin (cu moderatie). Toate acestea contribuie la o scadere a incidentei bolilor cardiovasculare, obezitatii, cancerului si chiar a Alzheimerului.
2. Siesta
Grecii cred cu tarie ca somnul de dupa-amiaza este sfant. Vei vedea ca in unele orase toate firmele isi inceteaza activitatea la pranz pentru siesta si se deschid din nou in jurul ore 17:00. “Somnul de dupa-amiaza este o adaptare la climatul cald al Greciei. Siesta este un obicei placut care, practic, dubleaza ziua. Oamenii isi incep din nou activitatea dupa ora 17:00 si o prelungesc pana la orele 23:00-24:00. E un obicei foarte des intalnit in Grecia”, a explicat Dimitrios Trichopoulos, cercetator de origine greaca de la Harvard School of Public Health.
3. Plimbarea
In timpul verii, grecii “trag obloanele” si la propriu si la figurat, pana cand soarele se domoleste. Apoi ies la plimbare pe strazile principale sau pe insule.
Grecii au un ritm lent de viata. Ei savureaza viata si se bucura de ea. Plimbari lungi, mese lungi, pauze de cafea. “In Grecia nimeni nu poarta ceas. Niciun ceas nu merge corect. Cand invita pe cineva la pranz, ar putea veni la ora 10 dimineata sau la ora 6 seara. Nu se sinchieste nimeni de ora la care vine”, explica dr. Ilias Leriadis, medic din insula greceasca Ikaria.
4. Intrebarile
Obisnuiti inca din antichitate cu filosofia, grecii sunt tot timpul preocupati de intrebari precum “Cum sa traim bine?”, “Cum sa fie guvernat orasul?”, “Ce este moral?” “Cum sa-i tratam pe ceilalti?”. Grecii au o viata foarte bine structurata si cred in vorba lui Aristotel “Cunoasterea de sine este inceputul intelepciunii”.
5. Ospitalitate
Ospitalitatea greceasca este proverbiala. Generozitatea si spiritul cu care isi intampina oaspetii, ii fac pe greci sa fie considerati unul dintre cele mai prietenoase popoare.
6. Secretul longevitatii
Insula mediteraneana Ikaria are cea mai sanatoasa si longeviva populatie din lume. Oamenii din Ikaria traiesc de patru ori mai mult decat americanii. Pe langa faptul ca sunt foarte sanatosi si au speranta de viata la 90 de ani, ikarienii au cele mai scazute rate de depresie si dementa. Secretul lor consta in dieta mediteraneana, iesirile in aer liber, legaturi stranse intre familie si membrii comunitatii si somn cat cuprinde. “Ne trezim tarziu si dormim dupa-amiaza. Nici nu-mi deschid cabinetul inainte de ora 11:00, pentru ca nu-mi vine niciun pacient la acea ora”, a declarat pentru New York Times, medicul Ilias Leriadis.
7. Povestile
Povestile grecesti sunt minunate. Cu totii am copilarit cu Legendele Olimpului. Pe langa faptul ca din povesti copiii invata de mici lectii de intelepciune si moralitate, studiile de specialitate spun ca povestile ajuta creierul sa dea vietii o structura si un sens.
8. Mese in familie
Grecii iubesc mancarea, dar si mai mult le place sa manance impreuna cu prietenii si familia. In Grecia este o traditie sa aduci la masa oameni, prieteni. “Mancatul rupe barierele comunicarii si separarii de straini. Mancand alaturi de prieteni iti arati dragostea, respectul, atentia. Mama mea spunea ca, la masa se vindeca rani si se leaga prietenii noi. Ne amintea de fiecare data ca atunci cand indepartam o persoana straina, ne negam noua insine oportunitatea de a trai fericiti si prosperi”, marturisea scriitoarea Agapi Stassinopolous, pentru Oprah.com.
9. Cheia fericirii
Stoicismul este una dintre cele mai vechi scoli de filosofie din Grecia, fondata in Atena, care are si astazi relevant. Stoicii credeau ca stresul si nefericirea nu sunt rezultate ale unor evenimente externe, ci produsul unor trairi interioare, judecati, prejudecati. Ca atare, fericirea este tot o stare interna. “Alunga grijile despre lucrurile care sunt dincolo de puterea sau de dorinta ta”, spunea Epictet, unul dintre filosofii stoici. Stoicii nu promiteau securitate materiala, ci o fericire de nezdruncinat.
7 mistere încã neelucidate
Omul iubeste misterul. Vorbim despre mistere rãmase încã din antichitate, de misterul care condimenteazã iubirea sau mici întâmplãri zilnice care pur si simplu nu pot fi explicate. Dacã ne strãduim sã le elucidãm, pãtrunzând tot mai adânc în cotloanele lor, probabil magia se risipeste. Vã invitãm sã descoperiti 7 mistere care au pus pe jar omul si dupã lungi încercãri, tot nu au putut fi explicate. Asta le face cu sigurantã încã foarte interesante…
Manuscrisul lui Voynich nu are datã sau autor. Lucrarea contine 232 de pagini impecabile, scrise fãrã greseli, într-un limbaj necunoscut.
În ea apar oameni ciudati si plante care nu au putut fi identificate.
Femeile se scaldã într-un lichid nemaiîntâlnit si în jurul textelor indescifrabile se gãsesc semne zodiacale fãrã corespondent.
Cartea se aflã momentan la Yale , cercetãtorii cãzând de acord cã este cel mai bizar document descoperit vreodatã.
Apartine extraterestrilor?
Este creatia unui nebun?
Nimeni nu poate sti… 
Asemenea moai-lor din Insula Pastelui, celelalte civilizatii au avut propriile statuete sau sculpturi ciudate, fãrã ca nimeni sã stie la ce au servit de fapt.
În Costa Rica s-au gãsit aproximativ 300 de sfere din piatrã, unele ajungând pânã la 16 tone. Pentru cã plantatiile de bananieri se extindeau, oamenii au intrat cu buldozerele în junglã prin 1930 si au dat peste aceste structuri aproape perfecte. Nimeni nu stia de unde provin, dar studiile ulterioare au pretins cã ele au fost sculptate de bãstinasii aflati aici înainte de invazia spaniolilor.
Nu s-au descoperit carierele din care ele au fost sãpate.
Oamenii au crezut ca sferele contin aur, boabe de cafea sau chiar copii.
Pe multe dintre cele mai mici le-au spart cu dinamitã, însã nu au gãsit nimic. Guvernul a intervenit pentru a le proteja si astãzi stau prin muzee sau chiar pe locurile unde au fost gãsite initial.
S-a spus chiar cã ele ar proveni de pe Atlantida…
Pe 30 iulie 1908, în inima Siberiei, la Tunguska, s-a întâmplat ceva incredibil. Cu o fortã uriasã care a fost înregistratã de catre un institut din Anglia, ceva a culcat la pãmânt hectare întregi de copaci, asezându-i într-un model concentric pe pãmânt.
Câtiva rusi au vãzut o luminã albastrã, dar nimeni nu a îndrãznit sã se apropie de loc.
Cercetãrile ulterioare nu au gãsit absolut niciun fragment de meteorit sau cometã, totul rãmânând învãluit în mister…
Bateriile, produse care ne alimenteazã multe electronice sau electrocasnice, se pare cã nu au un punct de plecare chiar recent.
Lângã Bagdad, existã un sit numit Khuyut Rabbou.
Acolo s-au gãsit niste vase din argilã, care contineau cilindri din cupru si fier, capabili sã stocheze electricitate.
Cercetãtorii au datat acele relicve si au ajuns la concluzia cã sunt acolo din anul 200 î. Hr.
S-au gãsit vase asemãnãtoare si în Egipt, întrebarea care se pune fiind: la ce erau ele folosite?
Multi spun cã aceste vase erau ascunse în statui si îi „curentau” pe cei care atingeau statuile, fãcându-i sã creadã mai mult în puterile zeilor…
În regiunea Baigong din China au fost descoperite trei deschizãturi triunghiulare în vârful unui munte, continând numeroase structuri metalice care seamãnã cu niste tevi.
Unele tevi au pânã la 40 de centimetri în diametru si merg fie în adâncul muntelui, fie într-un lac cu apã sãratã din apropiere.
Nimeni nu le stie originea si la ce ar putea ele servi.
Ce anume reprezintã tevile din muntele Baigong si din lacul Toson?
Ele au fost descoperite mai demult, însã abia în 2002 cercetãtorii chinezi au început sã le dea atentie.
În mod surprinzãtor, ele au fost datate si sunt mai vechi decât perioada în care omul a început sã prelucreze metalul.
Momentan, la Baigong se poate ajunge în scopuri turistice.
În 1997, National Oceanic and Atmospheric Administration (SUA) era bulversatã de un eveniment care poate fi considerat chiar înspãimântãtor.
În vara acelui an, în zona ecuatorialã a oceanului Pacific s-au înregistrat sunete extrem de puternice, captate de microfoane aflate la 5000 de kilometri distantã.
Semnalele au fost accelerate de 16 ori, obtinându-se un sunet care, spun cercetãtorii, pare a fi scos de un animal.
NOAA a pus chiar spectrograma si sunetul înregistrat pe site, dar misterul rãmâne neelucidat.
Ce animal submarin, încã nedescoperit de om, ar putea emite asemenea zgomote?
Calculatoare de zeci de tone, ceasuri astronomice si mecanisme incredibile.
Astronomia era în centrul atentiei în trecut, primele instrumente mai complexe apartinând unui secol 14 plin de descoperiri.
La o scufundare întâmplãtoare, a fost gãsit însã un mecanism care apoi a fost studiat timp de mai multe decenii.
El cuprindea aproximativ 80 de roti si indicã cu o precizie excelentã pozitia soarelui, a lunii, a planetelor, putând sã prezicã o eclipsã de lunã sau de soare, cu o acuratete care i-ar face astãzi invidiosi pe multi cercetãtori moderni.
Si acel „calculator de buzunar” a fost datat ca fiind construit în perioada 150 – 100 î. Hr.
Existau chiar mai multe astfel de Antikythera.
Chiar dupã studii îndelungate, încã nimeni nu stie cu exactitate la ce au servit aceste mecanisme.
Pawel Kuczynski
Arta nu are doar intenția de a arăta bine – poate fi folosită si pentru a transmite idei și mesaje.
Lucrările sinistre și satirice ale graficianul polonez Pawel Kuczynski sunt exemplul perfect pentru artă care are ceva de spus.
Imaginile lui Kuczynski sunt puternice pentru că ne forțează să ne putem față în față cu unele din cele mai groaznice adevăruri din prezent. Sunt frumoase – nu în sensul de flori și soarele care strălucește, dar în sensul adevărului fundamental. El adresează probleme precum război, manipulare și ipocrizie politică, deteriorarea mediului, discrepanța economică și multe alte probleme cu care se confruntă omenirea astăzi. Imaginile ating balansul perfect între evident și complicat – aproape oricine poate înțelege mesajul lor, dar va trebui să găsești acel mesaj mai întăi.
Desi nu obisnuiesc sa postez articole privitoare la politica romaneasca si nu numai, am sa postez aici totusi acest articol pe care l-am primit prin e’mail pentru ca aduce oaresce lumina in mintea celor care nu mai inteleg nimic din ceea ce se intampla.
Articole ce fac parte din seria ” un om informat valoreaza cat doi si este mai greu de manipulat.
Nu ştiu când o să se dezveţe românii să mai caşte gura şi să belească ochii la toate scenele de circ prezentate cu “înalt profesionalism” de televiziunile de scandal care însă îşi spun “de ştiri”, unele chiar bine făcute din ţara asta.
Ultima ştire, ultima bombă a făcut fâs zilele astea şi se referă la cine altcineva decât la cea mai mediatizată “politiciană” a ţării fosta doamnă de fier a guvernelor Boc, blonda de la Cotroceni, candidata de aur cu slip de leopard, cea care credea că nu va muşca niciodată ţărâna pentru că i se promisese iubire veşnică. Ei aş, trebuie să fii un mare inconştient să crezi că este ceva veşnic. Dar asta este, doamna se vedea şi primă doamnă şi premier şi preşedinte şi de toate. A divorţat săraca crezând că iubitul ei preşedinte va intra în partidul şi probabil şi casa ei după mandat, a lansat zvonuri privind divorţul lui Traian din care spunea că se trage acum doi ani parcă. Auzisem şi eu ceva de tras şi Traian dar parcă suna altfel.
În fine, după ce a pierdut încrederea alegătorilor, preşedinţia, pe Cocoş, pe Traian acuma lumea zice că ar fi gata să îşi piardă şi libertatea. Spuneam încă de acum câţiva ani că Traian, marele timonier nu are mamă, nu are tată, pe el îl interesează doar fetele lui. Pe vremea aia să fiu sincer credeam că şi pleşcoianca ar putea fi inclusă în fetele lui, dar era aprea mult pentru el. Aşa că după ce a realizat că nu îl mai ajută cu nimic şi va trebui să stea acasă cu nevasta, nu prin birou cu SPP-ist la uşă şi , a renunţat la ea. Aşa se face că a început să se dărâme zidul, cărămidă cu cărămidă, de la Cocoş, la Bica. Când a ajuns la DNA a realizat că singura ei şansă este să contraatace şi a trecut la fapte. Şi ca să se vadă că nu glumeşte a ţintit direct la cap. Ea nu se joacă cu primari, miniştri peştişori de mâna a doua:
“În spatele unui plan pe care eu îl vad foarte bine aşezat şi care este pus în practică de ceva timp, pas cu pas, …se află un om care deţine în acest moment toate aceste secrete, pentru că le are de la mii de oameni, de ofiţeri care le aduna. Este şeful actual al Serviciului Român de Informaţii, este dl Florin Coldea. Deci dl Coldea este cel care, în acest moment, deţine aceasta putere, pentru ca pe de o parte deţine toate secretele, este depozitarul tuturor secretelor tuturor, pe de altă parte are o foarte buna relaţie cu dna Kovesi. Şi vă spun eu, care am intervenit În numirea dnei Kovesi În functia de procuror DNA…”
Lovitura Elenei, chiar dacă este un pic voalată este foarte directă. Lumea toată, de la cea politică, la cea din media se dă de ceasul morţii, “este luată prin surprindere”. Aiurea! Lumea toată ştia şi cine conduce şi cine dă ordine şi cine execută şi cine cu cine lucrează în tandem. Chiar şi domnul Tapalagă, cel care punea întrebări ştia şi la un moment dat de teamă ca Elena să nu spună ce nu trebuie o direcţionează:
“ Elena Udrea: Nimic. Decât să arăt faptul că există un parteneriat între dl Coldea şi dna Kovesi, care…
Dan Tapalagă: Institutional.”
La timp a venit intervenţia domnului Tapalagă, tocmai când doamna Elena era gata gata să spună despre “parteneriatul “ dintre doamna Kovesi şi domnul Coldea, dar nenea Tapalagă îi taie macaroana schimbând direcţia. Asta dovedeşte că şi el ştia ceea ce se făcea că nu ştie. Iată ce apare pe un site de “socializare”despre această relaţie:
“Este adevarat domnule general-locotenent Florian Coldea că de ani de zile ai o relaţie sexuală cu Laura Codruţa Kovesi, lucru arhicunoscut la cel mai înalt nivel din SRI, şi odată a ameninţat că se sinucide când dumneata te-ai combinat cu o tânără extrem de sexy, recrutată ulterior pentru SRI? Este adevărat domnule general-locotenent Florian Coldea că alături de Kovesi eşti implicat într-un tun financiar care depăşeste CINCI MILIARDE DE EURO?”
Această informaţie şi multe altele despre domnul Coldea au apărut în ziua de 21 Ianuarie 2015 şi pot încă fi citite pe pagina respectivă. Când am citit prima oară am avut dubii dacă să cred sau nu, deşi materialul pare a fi scris de cineva care ştie multe din interior. După ce Elena Udrea a pomenit de .. duetul Coldea- Kovesi s-a aprins o lampă şi când am văzut şi încercarea de deturmare a domnului Tapalagă, care opreşte dezvăluirea Elenei la nivel instizuţional, mi-am dat seama că este mai mult decât atât. Ori, dacă această informaţie este déjà confirmatpă din 3 surse, cine m-ar convinge că celelalte informaţii ale Elenei dar şi ale site-ului respective nu sunt adevărate? Faptul că toată lumea se preface şocată şi se comporta ca şi cum ar fi surprinsă? Pentru mine această joacă de-a surpriza într-o societate în care nici să sughiţi nu mai poţi fără să auzi un “să-ţi fie de bine” tocmai din fundul pământului, este deja încă o confirmare a celor apărute şi faptul că suntem duşi de nas de politicieni şi oamenii lor din presă.
În timpul ăsta românii aceşti papagali incontestabili privesc la tv, unii la B1 că sunt Băsişti şi alţii la Antena 3 că sunt PSD-işti şi nu mai pot de drag că reporterii lor independenţi lovesc în inamicul de clasă, când toată această bălăcăreală e regizată în laboratoarele serviciilor de informaţii. Ce buni sunt românii, numai buni de manipulat şi dus de nas.
Dar adevăratul circ abia de acum începe. Cine crede că în sfârşit se va face curăţenie, că politicienii se vor turna unii pe alţii şi aşa va scăpa ţara de hoţi şi de corupţie să stea jos şi să tragă aer în piept. Hai să vedem cine trebuie să îi ridice:
-SRI-ul? Care SRI, al lui Coldea despre care se spune din mai multe surse că e corupt? Cine spune? Una este Elena Udrea, a doua sursă este site-ul respectiv care oferă extrem de multe date pe care Bucureştenii le ştiu.Şi ce răspuns dă SRI-ul la declaraţiile lui Udrea? “SRI nu comentează „declaraţiile unor suspecţi în urmărire penală”. Ce să spun, a fi învinuit este egal cu a nu mai prezenta nici o garanţie, a fi mincinos sadea, a nu mai avea nici un drept. Pentru domnii din SRI nu există prezumţia de nevinvăţie, aia este abureală. Asta în concepţia SRI. Păi şi Băsescu a fost învinuit în dosarul Flota, acolo de ce nu a mers acelaşi principiu? Din răspunsul SRI se vede clar că nu îşi pot permite să vorbească, pentru că nu ştiu ce probe ar avea Udrea şi le e frică să nu se facă de râs.Să ne mai amintim despre domnul Coldea şi povestea cu judecătorii de la CCR de prin 2007 şi avem o imagine completă.
– DNA? Păi dacă ceea ce se spune din 3 surse este adevărat, cine mai poate avea încredere în doamna Kovesi? Apoi să nu uităm că doamna Kovesi a fost învinuită de Bercea Mondial că a primit mită, deci şi ea este învinuită ca şi doamna Udrea, mai putem avea încredere în ea? Conform purtătorului de cuvânt al domnului Coldea, nu.
– DIICOT? Cum să mai spună ceva când acolo încă se bat între ei care e cu Mao şi care cu Ţao? Dar vorbeşte în locul lor doamna Bica Alina, care după ce Elena Udrea a vomitat, a prins şi ea curaj şi a devenit “scriitoare”. Suntem anunţaţi că fosta şefă a DIICOT, Alina Bica a lansat, la ICCJ, acuzaţii la adresa generalului SRI Florian Coldea. Avocata acesteia a declarat că: „Dacă adevărul poate fi considerat cutremurător, atunci da, a fost o declaraţie cutremurătoare”.
La cine să mai spere românii, la preşedinte? La care preşedinte, al cui, că se pare că noi nu avem preşedinte. Acesta în loc să vadă ce se întamplă cu mult lăudata doamană Kovesi şi al ei DNA legat mai mult decât instituţional de SRI, merge să facă poze cu soldaţii şi să guste o fasole cu ciolan de la cazan. Ţara arde şi Johannis papă fasole.
Dacă toate aceste activităţi ale SRI, DNA DIICOT, ar avea ca scop stârpirea corupţiei şi eradicarea evaziunii fiscale, deşi asta nu prea ar fi treaba SRI, sau nimicirea duşmanilor pare pândesc România, parcă aş închide ochii şi aş spune că scopul scuză mijloacele. Dar toate aceste lupte, manevre, bătălii între DIICOT şi DNA, între Alina şi Codruţa sprijinită de Coldea , ca şi intenţiile de a mări bugetul acestor structuri şi de a da legi anticonstituţionale, au ca scop urmărirea, spionarea, şantajarea şi liniştirea duşmanilor de partid, a celor care nu cotizează şi nu se supun diverselor clanuri de partid dar şi a celor care cinstiţi sau nu, devin incomozi pentru capii acestor adevărate structuri mafiote conduse în scopul protejării unor capete care fac şi desfac , sprijinite şi susţinute de alte structuri mult mai mari şi mult mai perverse. Tot acest circ va face din România o gubernie uşor de manipulat, folosit, prostit, exploatat, ocupat.
Ei bine, cei mai “optimişti” aşteaptă marea judecată de la Washington. Aşa se amăgesc mulţi, că suntem pe mâini bune, că nu ne lasă pe noi prietenii noştri strategici, dar cei care speră asta, uită un lucru : TOATE SERVICIILE ROMÂNE DE INFORMAŢII SUNT SUBORDONATE CIA faţă de care au obligaţii date prin legi româneşti, iar doamna Kovesi a fost lăudată, propusă, susţinută şi dirijată de Big Sister Nulland. Prin mai 2014 presa vorbea despre întâlnirea dintre Victor Ponta şi adjunctul directorului Agentiei Centrale de Informatii (CIA), Avril D. Haines, ocazie cu care se vorbea despre excelenta colaborare dintre CIA şi SERVICIILE ROMÂNE DE INFORMAŢII. Ceea ce nu se spunea este că această “excelentă colaborare” însemna de fapt punererea la dispoziţia CIA a tuturor informaţiilor pe care aceasta le cerea fără însă a se aplica şi reciproca. Acum doi ani, armata română punea la dispoziţia Consiliul Memorial al Holocaustului din Statele Unite ale Americii toată arhiva MApN, până în 1964, deci la 20 de ani de la război, pentru ca aceştia să studieze vezi Doamne holocaustul. Până în 64? Ce Holocaust a avut loc în România între 44 şi 64? Asta nu mai este colaborare, asta este subordonare. Nu a fost vizită americană în România în ultimii ani care să nu o ridice în slăvi pe doamna Kovesi. Să nu fi ştiut partenerul strategic cui aruncă priviri galeşe doamna Kovesi? Exclus, nu sunt atât de proşti să nu ştie ce se întâmplă în serviciile dirijate de ei. Şi chiar dacă prin absurd, nu ar fi ştiut şi sunt luaţi prin surprindere, nu vor face nimic, pentru că ar trebui să recunoască că au fost proşti sau duşi de nas ca nişte ageamii. Deci nu se va întâmpla nimic, vom merge în continuare cu Kovesi şi Coldea într-o colaborare instituţională plină de orgasme.
Şi atunci? De ce a lăsat partenerul strategic să se întâmple aşa ceva?
Friedman nu poate spune “se va întâmpla, vom face, vom drege,” nu are autoritatea, el poate spune “ se poate” dar cine are cap ştie ce trebuie să înţeleagă.
Să nu uităm că tot Friedman ne spunea: ” Români, nimeni nu îşi va trimite copiii să vă apere”
|
Veşnica poziţie
Deci, românii nu vor scăpa de corupţie, nici de Udrea, care nu va fi condamnată, deocamdată învinuirea de spălare de bani este minoră, ar putea scăpa cu suspendare, dacă nu cumva se prescrie fapta, pentru celelalte fapte se denunţă singură şi scapă fără pedeapsă, va da câteva sute de mii de Euro la buget şi alte câteva zeci pe la judecători şi partide şi gata, dar asta.. după război dacă nu cumva până atunci devine erou naţional. La fel şi Băsescu cu tot neamul lui. Românii aceşti papagali de profesie vor da din nou ofrandă de sânge pentru binele partenerului în alt război din care vor ieşi cum au ieşit din toate: mai puţini, mai săraci, mai dezbinaţi, mai uşor de încălecat, mai singuri. Români, lăsaţi circul, se apropie războiul. Nu ştiu dacă va fi unul mondial, extins, dar noi suntem sigur vizaţi, pentru că de la noi vor pleca loviturile, noi vom deveni primul obiectiv de lovit, prima ţintă. Declaraţiile iresponsabile ale conducătorilor ţării şi acceptarea bazelor, trupelor şi tehnicii americane în România, au făcut din noi prima ţintă.
|
||
|
|
XXXXXXXXXXXXXXXXX
Subiect: Fwd: Învingătorii elimină din sistem suporterii învinsului şi – până la urmă – pe învins.
http://www.bursa.ro/?s=editorial&articol=260046
Se spune că, la începutul anului 2004, Adrian Năstase ar fi primit un mesaj: nu candida, căci, dacă vei candida, vei pierde alegerile, iar dacă le vei pierde, vei fi marginalizat din punct de vedere politic şi vei avea probleme cu justiţia.
Se mai spune că, enervat, Năstase s-ar fi retras trei zile la Cornu, timp în care camarila l-ar fi convins să nu se retragă. Insul a candidat şi a păţit ceea ce se spune că i se spusese…
Se mai spune că, la începutul anului 2014, Victor Ponta ar fi primit un mesaj: nu candida, căci, dacă vei candida, vei pierde alegerile, iar dacă le vei pierde, vei fi marginalizat din punct de vedere politic şi vei avea probleme cu justiţia.
Având în vedere experienţa antemergătorului şi mentor al său, Victor Ponta a dat semne că a înţeles mesajul şi – la începutul lunii aprilie 2014 – a declarat că nu vrea să candideze la preşedinţia României, preferând să continue „proiectul” său de guvernare, în cadrul USL.
Paradoxal însă, ca oaia care se aruncă în prăpastie, a acţionat în sens contrar, distrugând USL, prin scoaterea liberalilor de la manete.
Consecutiv, PNL şi PDL, după ce s-au înjurat ani de zile, parcă hipnotizate, au hotărât brusc să fuzioneze, creând astfel baza electorală unui candidat cu şanse.
Oricât s-a străduit Tăriceanu să-i momească cu beneficiile puterii pe foştii săi colegi liberali, prea puţini l-au urmat, astfel încât nimeni nu a mai luat în serios „proiectul USL” al tandemului Ponta & Tăriceanu.
În aceste circumstanţe, Victor Ponta nu a mai avut ce face şi a intrat în joc, deşi sunt convins că nici presiunea baronilor din partid – cum a spus socrul său, şi nici sondajele de opinie – care îl dădeau câştigător indubitabil, nu l-ar fi putut convinge să candideze.
Determinanţi au fost doi factori: în primul rând, susţinerea unora din servicii, iar apoi, ca preşedinte al celui mai mare partid din parlament, era aproape imposibil să refuze.
Cred că bătălia electorală a fost numai partea vizibilă a ciocnirii aisbergurilor de putere din România, iar acum asistăm la tranşarea lucrurilor; în scandalul actual, Elena Udrea este exponentul uneia dintre tabere.
Învingătorii elimină din sistem suporterii învinsului şi – până la urmă – pe învins. Pentru că, dacă este adevărat ceea ce se spune despre declaraţiile din arest ale lui
Gruia Stoica sau despre redevenţele datorate de OMV statului român sau despre altele, atunci s-ar putea să se împlinească şi restul din ceea ce se spunea că se spune în primăvara anului 2014.
Viitorul apropiat ne va arăta dacă, măcar acum, după 25 de ani, Binele poate să învingă Răul.
http://tchaykovsky.ru/blog_a/russia.htm
Deschideți câte un sertar al acestui „scrin fermecat” si veți descoperi lucruri minunate!
Câte un click pe fiecare număr, apoi pe fiecare poza, admiri altceva….s.a.m.d.
Numai să aveți răbdare si timp pentru a admira locuri si obiecte frumoase…sa ascultați muzica…o excelenta colecție de PPS-uri!!!
Imposibil sa nu fiți încântați, măcar de unele dintre ele…
Vă las să descoperiți singuri..
< Előző oldal123456789101112131415161718192021222324252627282930313233343536373839404142434445464748495051525354555657585960616263646566676869707172737475767778798081828384858687888990919293949596979899100101102103104105106107108109110111112113114115116117118119120121122123124125126127128129130131132133134135136137138139140141142143144145Következő oldal ?
Beta
felycuty
Betasare's Blog 
nov. 09, 2014 @ 01:02:35
Dati cautare Jasmuheen si mai apar si alte
> filme.
http://filedelumina.ro/2013/11/24/jasmuheen-la-bucuresti-2013-seminarul-integral/
ApreciazăApreciază